CARIDE SIMÓN v. SPAIN

Comunicat la 24 mai 2017 SECȚIUNEA TERZĂ Cererea nr. 8802/17 Rafael CARIDE SIMÓN împotriva Spaniei depusă la 19 ianuarie 2017 OBIECTUL CAUZEI Cererea se referă la refuzul autorităților interne de a reduce condamnarea reclamantului pe baza, printre altele, a unei noi jurisprudențe adoptate de Curtea Supremă în contravenție cu abordarea sa anterioară [1] privind interpretarea Deciziei-cadru 2008/675/JAI a Consiliului [2] și, în special, ținând seama de o condamnare penală anterioară pronunțată și servită într-un alt stat membru al UE (în cazul instantaneu, Franța). Acest refuz implică amânarea eliberării finale a reclamantului. Având în vedere decizia Curții Constituționale din 22 iulie 2016 de declarare a recursului amparo depus de reclamant inadmisibil pentru neepuizare a procedurilor judiciare anterioare, reclamantul a epuizat toate căile de recurs interne, astfel cum se prevede la art. 35 § 1 din Convenție? Refuzurile instanțelor interne [3] Reducerea condamnării pedepsei este o încălcare a articolului 7 din Convenție (a se vedea, prin comparație, Del Río Prada c. Spania [GC], nr. 42750/09 , §§ 91-93 și § 111-118)? [1] A se vedea hotărârea Curții Supreme din 13 martie 2014 (STS nr. 186/2014). [2] Decizia-cadru 2008/675/JAI a Consiliului din 24 iulie 2008 privind luarea în considerare a condamnărilor în statele membre ale Uniunii Europene în cursul noilor proceduri penale [3] A se vedea, în special, hotărârea Curții Supreme din 7 mai 2015 (STS nr. 270/2015) și decizia Audiencia Nacional din 29 iunie 2015.

Communicated on 24 May 2017

THIRD SECTION

Application no. 8802/17

Rafael CARIDE SIMÓN

against Spain

lodged on 19 January 2017

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The application concerns the domestic authorities’ refusal to reduce the applicant’s sentence of imprisonment on the basis,

inter alia

, of a new case-law adopted by the Supreme Court contrary to its previous approach

[1]

on the interpretation of the Council Framework Decision 2008/675/JHA

[2]

and in particular, on taking into account a previous criminal conviction handed down and served in another EU Member State (in the instant case, France). This refusal implies the postponement of the applicant’s final release.

QUESTIONS tO THE PARTIES

1.

Having regard to the Constitutional Court’s decision of 22 July 2016 declaring the

amparo

appeal lodged by the applicant inadmissible for non

‑

exhaustion of previous judicial remedies, did the applicant exhaust all domestic remedies, as required by Article 35 § 1 of the Convention?

2.

Did the domestic courts’ refusal

[3]

to reduce the applicant’s sentence of imprisonment amount to a breach of Article 7 of the Convention (see, by way of comparison,

Del Río Prada v. Spain

[GC], no.

42750/09

, §§ 91-93 and §§ 111-118)?

[1]

See the Supreme Court’s judgment of 13 March 2014 (STS no. 186/2014).

[2]

Council Framework Decision 2008/675/JHA of 24 July 2008 on taking account of convictions in the Member States of the European Union in the course of new criminal proceedings.

[3]

See, in particular, the Supreme Court’s judgment of 7 May 2015 (STS no. 270/2015) and the Audiencia Nacional’s decision of 29 June 2015.