Comunicat la 2 iunie 2017 PRIMEA SECȚIUNE Cerere nr. 2683/12 Eleni FREZADOU împotriva Greciei depusă la 22 decembrie 2011 OBIECTUL CAUZEI Reclamantul, dna Eleni Frezadou, este un național grec care s-a născut în 1962 și locuiește în Palaio Faliro. Ea este reprezentată în fața Curții de către dl N. Kondylis, avocat practicant la Atena. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul a lucrat ca profesor de grădiniță pentru Ministerul Grec al Educației din 1983. La 23 august 2005, după participarea ei la o procedură de selecție, a fost numită coordonatoare educațională a Republicii Hellene la Consulatul General al Greciei din Chicago pentru o perioadă de doi ani. La 14 august 2007 Miniștrii Educației și Afacerilor Externe au emis o decizie care informa toți coordonatorii educaționali din străinătate cu privire la sfârșitul mandatului lor de serviciu. În aceeași dată, ministrul Educației a emis o decizie care informa coordonatorii educaționali că trebuie să rămână în posturile lor până la finalizarea următoarei proceduri de selecție. Numele reclamantului a fost omis din a doua decizie ministerială și postul de coordonator educațional din Chicago a rămas vacant. Ea a solicitat anularea deciziei, pe care Curtea Administrativă de Apel din Atena a convenit să o facă ca reclamantul a fost omis din decizie fără nici un raționament specific (decizie nr. 1363/2008). Prin urmare, reclamantul a fost autorizat să ocupe poziția până la finalizarea cu succes a următoarei proceduri de selecție. Între timp, la 27 noiembrie 2007 a fost publicată o cerere de cereri de coordonatori educaționali pentru următoarea perioadă de doi ani. 2008 comitetul de selecție a coordonatorilor a publicat un rang de candidați în care reclamantul, după ce a primit 48,00 puncte, a fost plasat 13 dintre cei care au ales francezul ca limba lor străină. La 22 august 2008 Gazettea Oficială ( Ε ) a publicat o decizie a Miniștrilor Afacerilor Externe și Educației de a numi candidații care au fost selectați. Reclamantul nu a fost inclus. La 24 septembrie 2008, reclamantul a depus o cerere de anulare a deciziei ministeriale privind numirea coordonatorilor educaționali selectați la Curtea Administrativă de Apel Atena, în măsura în care a fost omitetă. Reclamantul s-a plâns că clasificarea nu a fost publicată în Jurnalul Oficial, conform legii, și că a fost acordată în mod eronat mai puține puncte decât ar fi trebuit să aibă. La 16 iulie 2009, reprezentantul juridic al reclamantului a solicitat ca instanța să accelereze procedurile, argumentând că mandatul unui coordonator educațional a durat doi ani și că actul administrativ contestat va expira în curând. Ședința a fost programată la 13 noiembrie 2009, dar a fost suspendată la 5 martie 2010. La 3 februarie 2010, reclamantul a prezentat motive suplimentare de anulare.Audierea din 5 martie 2010 a fost suspendată deoarece Ministerul nu a furnizat instanței observațiile sale cu privire la motivele suplimentare de anulare. La 28 mai 2010, reclamantul a trimis un memorandum Curții, solicitând să fie ascultat rapid cazul. Cu toate acestea, ședința s-a suspendat din nou datorită nerespectării cererilor Ministerului. Perioadele au avut loc la 4 iunie, 17 septembrie și la 8 septembrie. Octombrie 2010. La 26 octombrie 2010, Ministerul și-a trimis observațiile Curții și a avut loc o audiere la 10 decembrie 2010, adică douăzeci și șapte de luni de la înregistrarea cererii de anulare și, de asemenea, după expirarea termenului de doi ani pentru coordonatorii educaționali și decizia ministerială atacată. În temeiul dreptului intern, atunci când un act administrativ este revocat sau expiră în timp ce o cerere de anulare este în așteptare în fața instanțelor, procedurile se încheie cu excepția cazului în care reclamanții pot dovedi că au locus special standi pentru a continua procesul de anulare. Pe baza acestei dispoziții, reclamantul a solicitat să continue examinarea cererii de anulare, susținând că are un interes special. În special, ea a susținut că, în cazul în care actul contestat este anulat, va fi creditată cu încă doi ani de experiență, ceea ce ar îmbunătăți șansele de a fi selectată ca coordonator adjunct al educației într-o procedură de selecție viitoare. Curtea Administrativă de Apel din Atena a respins argumentele reclamantului, susținând că ea a fost deja atribuită numărul maxim de puncte permise de lege pentru experiență în străinătate. În ceea ce privește șansele ei de a fi selectat ca coordonator adjunct al educației într-o procedură de selecție viitoare, instanța internă a susținut că acest lucru nu era un motiv legal de a continua procedura în instanță, deoarece a avut legătură cu o procedură administrativă nesigură și viitoare. Pe baza celor de mai sus și a dreptului intern, Curtea Administrativă de Apel de la Atena a considerat că nu era necesar să se pronunțe cu privire la faptul că actul contestat nu mai este în vigoare. „... 1. Nu este necesar să se judece dacă actul contestat sau decizia judiciară a fost revocată, anulată sau abrogată în urma cererii de remediere juridică. (2) În mod similar, nu este necesar să se pronunțe dacă actul contestat nu a mai fost valabil pentru niciun motiv în urma depunerii unei cereri de anulare și prin prima audiere a cazului, cu excepția cazului în care reclamanta invocă un interes special care justifică continuarea procesului ...” COMPLAINT Reclamantul se plânge că dreptul ei de acces la o instanță în temeiul articolului 1 din Convenție a fost încălcat din cauza nerespectării cererii de anulare în timp util a instanțelor interne, care a dus la încheierea procedurii din cauza expirării actului administrativ contestat. A existat o încălcare a dreptului de acces al reclamantului la o instanță în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție, având în vedere faptul că instanța internă nu a reexaminat cererea de anulare a reclamantului la timp, coroborat cu concedierea sa în temeiul articolului 32 din decretul prezidențial nr. 18/1989, din motive de expirare a actului contestat? În special, a existat o relație rezonabilă de proporționalitate între obiectivul legitim urmărit de legislația internă și dreptul individual de acces al reclamantului la o instanță?
Communicated on 2 June 2017
Application no. 2683/12
Eleni FREZADOU
against Greece
lodged on 22 December 2011
The applicant, Ms Eleni Frezadou, is a Greek national who was born in 1962 and lives in Palaio Faliro. She is represented before the Court by Mr
A.
The circumstances of the case
The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows.
The applicant has worked as a kindergarten teacher for the Greek Ministry of Education since 1983. On 23 August 2005, following her participation in a selection procedure, she was appointed as educational coordinator of the Hellenic Republic at the General Consulate of Greece in Chicago for a period of two years. On 14
August
2007 the Ministers of Education and Foreign Affairs issued a decision informing all educational coordinators abroad of the end of their term of service. On the same date, the Minister of Education issued a decision informing the educational coordinators that they were to remain in their posts until the completion of the next selection procedure. The applicant’s name was omitted from the second ministerial decision and the post of educational coordinator in Chicago remained vacant. She applied to have the decision annulled, which the Athens Administrative Court of Appeal agreed to do as the applicant had been omitted from the decision without any specific reasoning (decision no.
1363/2008). The applicant was therefore allowed to occupy the position until the successful completion of the next selection procedure.
In the meantime, a call for applications for educational coordinators for the next two-year period was published on 27 November 2007. The applicant submitted an application. On 23
July
2008 the coordinators selection committee published a ranking of candidates in which the applicant, having received 48,00 points, was placed 13th amongst those who had chosen French as their foreign language. On 22
August 2008 the Official Gazette (
Εφημερίδα της Κυβερνήσεως
) published a decision by the Ministers of Foreign Affairs and Education to appoint the candidates who had been selected. The applicant was not included.
On 24 September 2008 the applicant lodged an application for annulment of the ministerial decision on appointing the selected educational coordinators with the Athens Administrative Court of Appeal in so far as she had been omitted. The applicant complained that the ranking had not been published in the Official Gazette, as required by law, and that she had been erroneously awarded fewer points than she should have had.
On 16 July 2009 the applicant’s legal representative requested that the court accelerate proceedings, arguing that an educational coordinator’s term of appointment lasted two years and that the contested administrative act would soon expire. The hearing was scheduled to take place on 13
November 2009, but was adjourned to 5
March
2010.
On 3 February 2010 the applicant submitted additional grounds for annulment. The 5 March 2010 hearing was adjourned as the Ministry had not provided the court with its submissions regarding the additional grounds for annulment. On 28 May 2010 the applicant sent a memorandum to the Court, requesting that the case be heard speedily. Nevertheless, the hearing was again adjourned owing to the Ministry’s failure to provide submissions. Adjournments took place on 4
June, 17
September
and on 8
October 2010. On 26 October 2010, the Ministry sent its observations to the court and a hearing took place on 10 December 2010, that is to say twenty-seven months after the registration of the application for annulment and also after the expiry of the two-year term for educational coordinators and the contested ministerial decision.
Under domestic law, when an administrative act is revoked or expires while an application for annulment is pending before the courts, the proceedings are terminated unless applicants can prove they have special
locus standi
to continue to pursue the annulment process. Based on that provision, the applicant requested that the examination of her application for annulment be continued, arguing that she had a special interest. In particular, she argued that if the contested act was annulled she would be credited with two more years of experience, which would improve her chances of being selected as a deputy coordinator of education in a future selection procedure.
The Athens Administrative Court of Appeal rejected the applicant’s arguments, holding that she had already been awarded the maximum number of points allowed by law for experience abroad. As regards her chances of being selected as a deputy coordinator of education in a future selection procedure, the domestic court held that that was not a lawful reason to continue the procedure in court, because it concerned an uncertain, future administrative procedure. Based on the above and on domestic law, the Athens Administrative Court of Appeal held that there was no need to adjudicate on the grounds that the contested act was no longer in force.
B.
Relevant domestic law
The relevant provision of Presidential Decree no. 18/1989 reads as follows:
Article 32
“... 1. There is no need to adjudicate if the contested act or judicial decision has been revoked, cancelled or repealed following application for a legal remedy.
2.Similarly, there is no need to adjudicate if the contested act has stopped being valid for any reason following the lodging of an application for annulment and by the first hearing of the case, unless the applicant invokes a special interest which justifies continuation of the trial ...”
The applicant complains that her right of access to a court under Article
6
§
1 of the Convention has been violated on account of the domestic courts’ failure to review her application for annulment on time, which led to the termination of proceedings on the grounds that the contested administrative act had expired.
Has there been a violation of the applicant’s right of access to a court under Article 6 § 1 of the Convention in light of the domestic court’s failure to review the applicant’s application for annulment on time in conjunction with its dismissal pursuant to Article 32 of Presidential Decree no. 18/1989 on the grounds that the contested act had expired?
In particular, was there a reasonable relationship of proportionality between the legitimate aim pursued by the domestic legislation and the applicant’s individual right of access to a court?