DE MOFFARTS c. BELGIQUE

SECȚIUNEA A DOUA DECIZIE Cerere nr. 78398/13 Benoit DE MOFFARTS împotriva Belgiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la 27 iunie 2017 într-un comitet compus din Julia Laffranque, președinte, Paul Lémpres, Valeriu Gritsco, judecători, și de Hasan Bak Având în vedere declarațiile formale de acceptare a unui regulament confidențial al cauzei, După ce a intenționat, face următoarea decizie FORMĂ ȘI PROCEDURA Reclamantul, domnul Benoit de Moffarts, este un resortisant belgian născut în 1960 și rezident în Genappe. El a fost reprezentat în fața Curții de către domnul Marchand, avocat la Bruxelles. Guvernul belgian ( A fost reprezentat de co-agentul său, dna I. Niedlispacher, Serviciul public federal Justiție.

Invocând art. 3 din Convenție, reclamantul se plângea că a fost lovit și abuzat în timp ce nimic nu justifica folosirea forței. Invocând articolele 3 și 6 din Convenție, el a adăugat că ancheta fusese efectuată mai degrabă decât efectuată în mod imparțial, polițiștii având o prezumție de credibilitate. Invocând articolele 6 și 13 din Convenție, el se plângea că a fost privat de o adevărată dezbatere contradictorie în fața unei instanțe de fond. La 14 decembrie 2016, cauza a fost comunicată guvernului. La 24 aprilie și 2 mai 2017, Curtea a primit declarații de soluționare amiabilă semnate de părți. Prin aceste declarații, Ö Õ este angajat să plătească reclamantului suma de 18 500 EUR (18 mii cinci sute de euro), iar reclamantul a renunțat la orice altă pretenție în privința faptelor care au stat la originea cererii sale.

Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată și care va fi scutită de orice taxă aplicabilă, va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții sau a noii condamnări a reclamantului la plata sumelor printr-o hotărâre definitivă. În cazul în care nu se soluționează în termenul menționat, Ö s Õ angajat să plătească, de la expirarea acestuia și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, un interes simplu la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorat cu trei puncte procentuale. Această plată va reprezenta soluționarea definitivă a cauzei. Curtea ia act de regulamentul amiabil la care au ajuns părțile.

Curtea consideră că acesta se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum le recunosc convenția și protocoalele sale și nu are nici un motiv să continue examinarea cererii. În consecință, este necesar să se șteargă cauza din rol. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide în de a elimina cererea de rol în aplicarea articolului 39 din Convenție. În limba franceză și apoi comunicat în scris la 20 iulie 2017. Hasan Bak

DEUXIÈME SECTION

DÉCISION Requête n o 78398/13 Benoit DE MOFFARTS contre la Belgique La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 27 juin 2017 en un comité composé de : Julia Laffranque, présidente, Paul Lemmens, Valeriu Grițco, juges, et de Hasan Bakırcı, greffier adjoint de section, Vu la requête susmentionnée introduite le 6 décembre 2013, Vu les déclarations formelles d’acceptation d’un règlement amiable de l’affaire, Après en avoir délibéré, rend la décision suivante :

FAITS ET PROCÉDURE

Le requérant, M. Benoit de Moffarts, est un ressortissant belge né en 1960 et résidant à Genappe. Il a été représenté devant la Cour par M e C. Marchand, avocat à Bruxelles. Le gouvernement belge (« le Gouvernement ») a été représenté par son co-agent, Mme I. Niedlispacher, Service public Fédéral Justice. Invoquant l’article 3 de la Convention, le requérant se plaignait d’avoir été frappé et maltraité alors que rien ne justifiait l’utilisation de la force. Invoquant les articles 3 et 6 de la Convention, il ajoutait que l’enquête avait été menée à charge, plutôt que réalisée de façon impartiale, les policiers jouissant d’une présomption de crédibilité. Invoquant les articles 6 et 13 de la Convention, il se plaignait d’avoir été privé d’un réel débat contradictoire devant une juridiction de fond.

Le 14 décembre 2016, l’affaire a été communiquée au Gouvernement. Les 24 avril et 2 mai 2017, la Cour a reçu des déclarations de règlement amiable signées par les parties. Par ces déclarations, le Gouvernement s’est engagé à verser au requérant la somme de 18 500 EUR (dix-huit mille cinq cent euros) et le requérant a renoncé à toute autre prétention à l’encontre de la Belgique à propos des faits à l’origine de sa requête. Ladite somme, qui couvrira tout préjudice matériel et moral ainsi que les frais et dépens, et exempte de toute taxe éventuellement applicable, sera versée dans les trois mois suivant la date de la notification de la décision de la Cour ou de l’éventuelle nouvelle condamnation du requérant au paiement de sommes par un jugement définitif.

À défaut de règlement dans ledit délai, le Gouvernement s’engage à verser, à compter de l’expiration de celui-ci et jusqu’au règlement effectif de la somme en question, un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne, augmenté de trois points de pourcentage. Ce versement vaudra règlement définitif de l’affaire. EN DROIT La Cour prend acte du règlement amiable auquel sont parvenues les parties. Elle estime que celui-ci s’inspire du respect des droits de l’homme tels que les reconnaissent la Convention et ses protocoles et n’aperçoit par ailleurs aucun motif justifiant de poursuivre l’examen de la requête. En conséquence, il convient de rayer l’affaire du rôle.

Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité, Décide de rayer la requête du rôle en application de l’article 39 de la Convention. Fait en français puis communiqué par écrit le 20 juillet 2017. Hasan Bakırcı Julia Laffranque Greffier adjoint Présidente