Generalnyy Budivelnyy Menedzhment împotriva Ucrainei

Comunicat la 28 iunie 2017 CUARTA SECȚIUNE Cerere nr. 11925/09 GENERALYY BUDIVELNY MENEDZHMENT împotriva Ucrainei depusă la 16 februarie 2009 DECLARAREA FACTELOR Societatea reclamantă, Generalny Budivelnyy Menedzhment, este o societate ucraineană, cu sediul său corporativ în Odesa. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de societatea reclamantă, pot fi rezumate după cum urmează: prima serie de proceduri (legalitate a contractului de vânzare). La 2 decembrie 2004, societatea reclamantă a încheiat un contract de vânzare cu Odesa Oblspozhyvspilka, în temeiul căruia societatea reclamantă achiziționează de la ea întreprinderea Budservis, o societate de locuințe corporative, în conformitate cu certificatele de proprietate, certificatele de înregistrare și cu un lege de acceptare a livrării (акт δрийманнש-δерееда ). Contractul de vânzare nu a specificat nici numărul exact al clădirilor în cauză, nici adresele lor.

La 9 decembrie 2004, părțile au semnat două acte de acceptare de livrare care să precizeze locațiile și caracteristicile clădirilor. Întrucât contractul de vânzare nu a fost notat, societatea reclamantă a depus o cerere la instanță, cerând să o declare valabilă. La 20 decembrie 2005, Curtea Comercială a Regiunii Odesa a declarat că contractul de vânzare este valabil. La 25 iunie 2007, Curtea Comercială a Regiunii Odesa a permis o cerere de interpretare a deciziei respective și a clarificat că societatea reclamantă a dobândit titlul la zece clădiri, citand adresele lor. La 27 iulie 2007, Odesa Oblspozhyvspilka a depus un recurs împotriva hotărârii interpretative. La 8 august 2007, Curtea de Apel a refuzat să audă recursul deoarece o decizie interpretativă nu a putut fi apelată împotriva.

La 17 octombrie 2007, Odesa Oblspozhyvspilka a depus un recurs împotriva hotărârii din 20 decembrie 2005, având în vedere decizia interpretativă din 25 octombrie 2007. Iunie 2007, solicitarea reînnoirii termenului pentru depunerea unui recurs. La 22 octombrie 2007, Curtea de Apel comercială Odesa a acordat reînnoierea termenului pentru depunerea unui recurs. La 23 iunie 2008, Curtea comercială de apel de la Odesa a permis parțial recursul și a anulat decizia din 20 decembrie 2005 având în vedere decizia interpretativă din 25 iunie 2007; apoi a încheiat procedura, după ce a constatat că nu are competență, deoarece proprietarii clădirilor contestate erau persoane fizice și disputa ar trebui să fie ascultată de instanțele de jurisdicție generală.

La 23 octombrie 2008, Curtea Comercială Superioră a Ucrainei a anulat decizia din 23 iunie 2008, declarând că instanța de apel a reînnoit ilegal termenul de depunere a recursului, dar a trimis cazul la instanța de reexaminare de primă instanță. La 15 iunie 2009, Curtea Comercială a Regiunii Odesa a respins cererea societății reclamante, declarând că, din moment ce contractul de vânzare nu a fost notat, nu a respectat cerințele legii și a fost, prin urmare, nul și nul. În plus, instanța a făcut trimitere la hotărârea din 15 În iunie 2007, Curtea Comercială din regiunea Odesa a încheiat o procedură de către Cooperativa Vysokyy Housing împotriva companiei solicitante și Odesa Oblspozhyvspilka (cazul nr. 9/69-07-1394), care a invalidat parțial contractul de vânzare.

La 4 iunie 2008, Curtea Comercială Superioră a Ucrainei a susținut decizia din 15 iunie 2007. La 25 august 2009, Curtea comercială Odesa a susținut hotărârea instanței de primă instanță. La 17 decembrie 2009, Curtea comercială superioră a Ucrainei a susținut hotărârile instanțelor inferioare. La 11 martie 2010, Curtea Supremă a Ucrainei a refuzat cererea societății reclamante de a-l revizui aceste hotărâri. A doua sesiune de proceduri (titlul clădirii situate la 6 Okruzhna Street, Odesa). La 21 septembrie 2011, societatea reclamantă a trimis Curtea un alt formular de cerere care conține noi fapte și plângeri referitoare la contractul de vânzare. În februarie 2006, societatea reclamantă a depus o cerere în fața instanței împotriva întreprinderii Odesa Oblspozhyvspilka, care a contestat titlul întreprinderii la clădirea situată la 6 Okruzhna Street, Odesa.

La 10 martie 2006, Curtea Comercială din regiunea Odesa a permis cererea. La 12 octombrie 2007, Curtea Comercială din regiunea Odesa a permis cererea dlui Zh. ca acesta să fie admis în procedurii ca a treia persoană. Apoi a reluat cazul în funcție de circumstanțele nou descoperite și a constatat că clădirea contestată nu a fost niciodată în proprietatea oricărei persoane juridice și a anulat decizia din 10 martie 2006 de respingere integrală a cererii. La 9 octombrie 2008, Curtea Comercială Superioră a Ucrainei a anulat hotărârea din 12 octombrie 2007 și a remis procesul la aceeași instanță pentru reexaminare. La 7 noiembrie 2008, Curtea Comercială a Regiunii Odesa a refuzat cererea dlui Zh.

de a reexamina hotărârea din 10 martie 2006, având în vedere circumstanțele recent descoperite. La 18 octombrie 2010, Curtea de Apel comercială Odesa a refuzat cererea dlui Zh. de reînnoire a termenului pentru depunerea unui recurs împotriva hotărârii din 10 martie 2006. La 4 noiembrie 2010, Curtea de Apel comercială Odesa a permis două cereri ale dnei Zh.: pentru reînnoirea termenului pentru depunerea unui recurs împotriva hotărârii din 10 martie 2006 și a dlui Zh. să fie admise în procedură ca terțe persoane fără a depune o cerere separată. La examinarea cererii de reînnoire a termenului pentru depunerea unui recurs, instanța a examinat și a respins argumentele societății reclamante care contestau această cerere.

La 23 noiembrie 2010, Curtea comercială Odesa a anulat decizia din 10 martie 2006, respingând în totalitate cererea societății reclamante. La 21 martie 2011, Curtea comercială superioră a Ucrainei a susținut decizia instanței de apel. Legea internă relevantă La momentul faptelor din cauze, Codul de procedură comercială prevede: art. 91 „Partirile au dreptul de a depune un recurs și un procuror are dreptul de a depune o cerere de concediu de recurs împotriva unei hotărâri ale unei instanțe comerciale care nu au intrat în vigoare. Un astfel de recurs sau cerere de concediu de recurs se depune prin intermediul instanței de primă instanță care au hotărât cazul.

Curtea de primă instanță transferă recursul sau cererea de concediu pentru recurs, împreună cu dosarul relevant, la instanța de apel relevantă în termen de cinci zile de la momentul primirii acestuia.” art. 93 „Reclamarea sau cererea de concediu de recurs se depune în termen de zece zile de la momentul în care hotărârea a fost adoptată de instanța comercială locală ... Termenul de depunere a recursului sau cererea de concediu poate fi reînnoit în termen de trei luni de la data adoptării deciziei de către o instanță comercială locală.” COMPLAINT Societatea reclamantă se plânge în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție că, în cele două seturi de proceduri civile descrise mai sus, instanțele au anulat hotărârile lor finale în favoarea sa, în încălcarea principiului certitudinii juridice.

1 din Convenție ca urmare a reexaminării deciziei finale din 20 decembrie 2005 privind validitatea contractului de vânzare și a deciziei din 10 martie 2006 privind titlul clădirii situate la adresa 6 Okruzhna Street, Odesa?

Communicated on 28 June 2017

FOURTH SECTION

Application no. 11925/09

GENERALNYY BUDIVELNYY MENEDZHMENT

against Ukraine lodged on 16 February 2009

STATEMENT OF FACTS

The applicant company, Generalnyy Budivelnyy Menedzhment, is a Ukrainian company, with its corporate seat in Odesa. A. The circumstances of the case The facts of the case, as submitted by the applicant company, may be summarised as follows. 1. First set of proceedings (legality of the sale contract). On 2 December 2004 the applicant company entered into a sale contract with the Odesa Oblspozhyvspilka enterprise, under which the applicant company purchased from it the Budservis enterprise, a corporate housing company, pursuant to the property certificates, registration certificates and a delivery ‑ acceptance act ( акт приймання-передачі ). The sale contract specified neither the exact number of the buildings in question nor their addresses.

On 9 December 2004 the parties signed two delivery-acceptance acts specifying the locations and characteristics of the buildings. Since the sale contract had not been notarised, the applicant company lodged a claim with the court, seeking to declare it valid. On 20 December 2005 the Commercial Court of the Odesa Region declared the sale contract valid. On 25 June 2007 the Commercial Court of the Odesa Region allowed an application for an interpretation of that decision and clarified that the applicant company had acquired the title to ten buildings, citing their addresses. On 27 July 2007 Odesa Oblspozhyvspilka lodged an appeal against the interpretative decision. On 8 August 2007 the Court of Appeal of Odesa Region declined to hear the appeal because an interpretative decision could not be appealed against.

On 17 October 2007 Odesa Oblspozhyvspilka lodged an appeal against the decision of 20 December 2005 in the light of the interpretative decision of 25 June 2007, requesting the renewal of the time-limit for lodging an appeal. On 22 October 2007 the Odesa Commercial Court of Appeal granted the renewal of the time-limit for lodging an appeal. On 23 June 2008 the Odesa Commercial Court of Appeal partly allowed the appeal and quashed the decision of 20 December 2005 in view of the interpretative decision of 25 June 2007; it then closed the proceedings, having found that it had no jurisdiction, as the owners of the disputed buildings were physical persons and the dispute should be heard by the courts of general jurisdiction.

The applicant company lodged a cassation appeal. On 23 October 2008 the Higher Commercial Court of Ukraine quashed the decision of 23 June 2008, finding that the appellate court had unlawfully renewed the time-limit for lodging the appeal, but remitted the case to the first-instance court for re-examination. On 15 June 2009 the Commercial Court of the Odesa Region dismissed the applicant company’s claim, finding that, since the sale contract had not been notarised, it failed to comply with the requirements of the law and was therefore null and void. In addition, the court referred to the decision of 15 June 2007 rendered by the Commercial Court of the Odesa Region in a case brought by the Vysokyy Housing Cooperative against the applicant company and Odesa Oblspozhyvspilka (case no. 9/69-07-1394), which had partly invalidated the sale contract.

On 4 June 2008 the Higher Commercial Court of Ukraine upheld the decision of 15 June 2007. On 25 August 2009 the Odesa Commercial Court of Appeal upheld the decision of the first-instance court. On 17 December 2009 the Higher Commercial Court of Ukraine upheld the decisions of the lower courts. On 11 March 2010 the Supreme Court of Ukraine refused the applicant company’s request for it to review the above decisions. 2. Second set of proceedings (title to the building situated at 6 Okruzhna Street, Odesa). On 21 September 2011 the applicant company sent the Court another application form containing new facts and complaints relating to the sale contract. In February 2006 the applicant company lodged a claim with the court against the Odesa Oblspozhyvspilka enterprise, contesting the enterprise’s title to the building situated at 6 Okruzhna Street, Odesa.

On 10 March 2006 the Commercial Court of the Odesa Region allowed the claim. On 12 October 2007 the Commercial Court of the Odesa Region allowed the request of Mr Zh. that he be admitted to the proceedings as a third person. It then it then re-heard the case in the light of newly discovered circumstances and found that the disputed building had never been in the ownership of any legal person and quashed the decision of 10 March 2006, dismissing the claim in full. On 9 October 2008 the Higher Commercial Court of Ukraine quashed the decision of 12 October 2007 and remitted the case to the same court for re-consideration. On 7 November 2008 the Commercial Court of the Odesa Region refused the request of Mr Zh.

for it to re-examine the decision of 10 March 2006 in the light of newly discovered circumstances. On 18 October 2010 the Odesa Commercial Court of Appeal refused the request of Mr Zh. for the renewal of the time-limit for lodging an appeal against the decision of 10 March 2006. On 4 November 2010 the Odesa Commercial Court of Appeal allowed two requests of Ms Zh.: for the renewal of the time-limit for lodging an appeal against the decision of 10 March 2006, and for her and Mr Zh. to be admitted to the proceedings as third persons without their lodging a separate claim. When considering the request for the renewal of the time-limit for lodging an appeal the court examined and rejected the applicant company’s arguments contesting that request.

On 23 November 2010 the Odesa Commercial Court of Appeal quashed the decision of 10 March 2006, dismissing the applicant company’s claim in full. On 21 March 2011 the Higher Commercial Court of Ukraine upheld the decision of the appellate court. B. Relevant domestic law At the time of the facts of the case, the Code of Commercial Procedure provided: Article 91 “Parties have the right to lodge an appeal and a prosecutor has the right to lodge an application for leave to appeal against a decision of a commercial court that has not entered into force. Such an appeal or application for leave to appeal shall be lodged through the first-instance court that adjudicated the case.

The first-instance court shall transfer the appeal or application for leave to appeal, together with the relevant case-file, to the relevant appellate court within five days of the moment of its receipt.” Article 93 “The appeal or application for leave to appeal shall be lodged within ten days of the moment at which the decision was adopted by the local commercial court ... The time-limit for lodging the appeal or application for leave to appeal may be renewed within three months of the day of the adoption of the decision by a local commercial court.” COMPLAINT The applicant company complains under Article 6 § 1 of the Convention that in the two set of civil proceedings described above the courts overturned their final decisions given in its favour, in breach of the principle of legal certainty.

QUESTION TO THE PARTIES

1. Was there a breach of the applicant company’s rights under Article 6 § 1 of the Convention as a result of the reconsideration of the final decision of 20 December 2005 concerning the validity of the sale contract and the decision of 10 March 2006 concerning title to the building situated at the address 6 Okruzhna Street, Odesa?