EM INZHENERING EOOD v. BULGARIA and 1 other application

Comunicat la 4 iulie 2017 CIFTH SECȚIUNE Cereri nr. 66319/11 și 9838/12 EM INZHENERING EOOD împotriva Bulgariei și STIFROVI SISTEMI OOD împotriva Bulgariei depuse la 15 septembrie 2011 și, respectiv, 27 ianuarie 2012 OBIECTUL CAUZEI Cele două cereri se referă la refuzul instanțelor naționale din 19 mai 2011 și 14 Octombrie 2011 pentru a examina plângerile societăților solicitante împotriva deciziilor care le impun sancțiuni pecuniare pentru încălcarea dispozițiilor Legii de Planificare Territorială și Codul Muncii, datorită interzicerii legale privind revizuirea judiciară a acestor decizii. art. 6 § 1 din Convenție a fost aplicabil în temeiul șefului său civil sau penal în cadrul procedurii în prezent? A fost dreptul societăților reclamante de acces la o instanță încălcat în funcție de interdicția legală de a solicita reexaminarea judiciară împotriva deciziilor care impun sancțiuni pecuniare prevăzute în termenul material la art. 239 alineatul (4) din Legea privind planificarea teritorială ( În acest sens, este necesar să se asigure că, în conformitate cu art. 416 alineatul (7) din Codul Muncii ( одекс на на ), și cu deciziile instanțelor interne care refuză să examineze apelurile reclamanților în acest sens?

Communicated on 4 July 2017

FIFTH SECTION

Applications nos. 66319/11 and 9838/12

EM INZHENERING EOOD against Bulgaria

and TSIFROVI SISTEMI OOD against Bulgaria

lodged on 15 September 2011 and 27 January 2012 respectively

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The two applications concern the refusal of the domestic courts of 19

May 2011 and 14

October 2011 respectively to examine the applicant companies’ complaints against decisions imposing on them pecuniary sanctions for infringements of the provisions of the Territorial Planning Act and the Labour Code, due to a statutory prohibition on judicial review of such decisions.

QUESTIONs tO THE PARTIES

Was Article 6 § 1 of the Convention applicable under its civil or criminal head to the proceedings in the present cases?

Was the applicant companies’ right of access to a court breached in view of the statutory ban on seeking judicial review against decisions imposing pecuniary sanctions provided at the material time in section 239 (4) of the Territorial Planning Act (

Закон за устройство на територията

) and Article

416

(7) of the Labour Code (

Кодекс на труда

) and the decisions of the domestic courts refusing to examine the applicants’ appeals in that respect?