ASGAROVA AND VESELOVA v. ARMENIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Communicated
ASGAROVA AND VESELOVA v. ARMENIA (CtEDO, 2017)
Comunicat la 13 iulie 2017 PRIMEA SECȚIUNE Cerere nr. 24382/15 Firuze ASGAROVA și Albina VESELOVA împotriva Armenia depusă la 15 mai 2015 DECLARAREA FACTELOR Primul reclamant, dna Firuze Asgarova, este un național azerian născut în 1967 și locuiește în așezarea Chinarly, districtul Shamkir, Azerbaidjan. Albina Veselova, al doilea reclamant, este un național rus Născut în 1982 și locuiește în satul Garagaji, districtul Tartar, Azerbaidjan. Ele sunt reprezentate în fața Curții de către dl A. Baghirov, avocat practicant în Baku. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de solicitanți, pot fi rezumate după cum urmează. Soții reclamanților, dl Dilgam Asgarov și dl Shahbaz Guliyev, născuți în 1960 și, respectiv, din 1968, sunt cetățeni ai Azerbaidjanului originari din regiunea Kalbajar, care din 1993 este sub controlul eficace al Republicii Armenia ca parte a teritoriilor din jurul „Republicii Nagorno-Karabakh” necunoscute (“NKR”) (a se vedea Chiragov și alții c. Armenia) [GC], nr. 13216/05, § 186, CEDH 2015). Dl Asgarov și dl Guliyev au călătorit la Kalbajar în iulie 2014, se presupune că pentru a vizita patria lor și a respecta la mormintele rudelor lor. La 11 iulie 2014, posibil în satul Shaplar, acestea au fost arestate de forțele militare armene, în timp ce o a treia persoană care le însoțește, dl Hasan Hasanov, a fost ucis în timp ce „arestarea rezistă”. Media armeniană a circulat un video care a arătat oamenilor în mască care a frânt brațele dlui Asgarov, a îndreptat o armă pe el și l-a târât într-un birou la scurt timp după arestarea lui. Cei doi oameni au fost ținuți în detenție timp de patru zile, fără a se putea determina legalitatea detenției lor și fără a fi informați de acuzațiile împotriva lor. La 15 iulie 2014, Procurorul general al NKR a deschis un caz penal împotriva dlui Asgarov și a dlui Guliyev pentru „acte subversive”. Biroul a exprimat că „doi divertizori ai Azerbaidjanului, [dl Guilyev] și [dl Asgarov], au fost reținute și au fost confiscate armele găsite pe acestea”. La 18 iulie, același birou a declarat că un rezident de 17 ani “NKR”, care a dispărut la 8 iulie, a fost răpit de „membrii grupului comandantului azerigian” și că cadavrul său a fost găsit cu răni de armă la 15 iulie. La o dată necunoscută, dl Asgarov și dl Guliyev au fost acuzați de trecere ilegală a frontierei, spionaj, posesie de arme, răpire și crimă. Se pare că avocatul apărării au fost desemnați pentru ei la 27 septembrie 2014 și că procesul lor a început o lună mai târziu, la 27 octombrie, la Tribunalul de Primă Instanță al Jurisdicției Generale “NKR” din Stepanakert. Reclamanții au prezentat înregistrări video care demonstrează că cei doi oameni au fost adusi în instanță, că personalul forțelor speciale mascate au fost prezent la proces, că avocații apărării nu au participat în mod activ la ședință și nu au avertizat inculpații și că numai întrebările judecătorului au fost traduse în acuzații, în timp ce declarațiile judecătorului și părțile au fost lăsate fără traducere. În plus, traducerile furnizate au fost în rusă, pe care acuzații nu le pot înțelege cu ușurință. La 29 decembrie 2014 dl Asgarov a fost condamnat pentru trecerea ilegală a frontierei, spionaj, posesie de arme, răpire și crimă. El a fost condamnat la închisoare pe viață. Cu aceeași hotărâre, dl Guliyev a fost condamnat pentru trecerea ilegală a frontierei, spionaj, posesie de arme și răpire. Curtea de Apel “NKR” a fost condamnată la 22 de ani de închisoare. Curtea de Apel “NKR” a susținut condamnarea la 10 martie 2015. La 27 mai 2015 Curtea Supremă “NKR” a refuzat să audă un recurs. Potrivit rapoartelor armene, oficialii armeni și “NKR” au făcut mai multe declarații în mass-media după arestări și în timpul și după procesul susținând că dl Asgarov și dl. Guliyev a fost membru al unei echipe de sabotaj și a fost vinovat. La 17 iulie 2014, ministrul de apărare al Republicii Armenia, dl Seyran Ohanyan, a declarat: „Azerbaiyanii vor încerca să acorde un statut de „prizonier al războiului” membrilor echipei de sabotaj, dar conducerea NKR și punctul nostru de vedere este că sunt angajati criminali și vor fi pedepsiți de legile NKR. Ei s-au infiltrat ilegal [în NKR], [și] au comis acte nedreptate prin uciderea a două persoane și rănirea soției unui agent militar.” La 27 octombrie 2014, Departamentul judiciar „NKR” a raportat că „procesul celor doi membri ai unui grup de comandanți azerbaezi ... a început luni în capitala Nagorno-Karabakh Stepanakert”. Într-o altă declarație din 1 noiembrie 2014 dl. Ohanyan a susținut că procesul în curs a fost în conformitate cu dreptul internațional și a declarat că „saboterii trebuie să fie pedepsiți fără eșuare”. La 2 noiembrie 2014, avocatul de apărare al dlui Asgarov a spus la presă că există discrepanțe în mărturia dlui Asgarov și că examinarea forense a dovedit că băiatul de 17 ani a fost împușcat de la arma dlui Asgarov. Reclamanții susțin că dl Asgarov și dl Guliyev sunt păstrați în izolare strictă fără contact cu alți deținuți sau vești din exterior. Oamenii nu sunt autorizați să trimită sau să primească corespondență, cu excepția vizitelor Comitetului Internațional al Crucii Roșii (CICR), sau să primească vizite de la familiile lor sau să contacteze avocați independenți. Reclamanții susțin, de asemenea, că bărbații sunt supuși unor condiții dure de închisoare, se confruntă cu scăderea sănătății și o mare pierdere în greutate și nu sunt autorizați să primească alimente sau medicamente prin poștă care să-și îmbunătățească condițiile. Fiul și fratele dlui Asgarov au fost invitați la birourile CICR din Barda și Baku, Azerbaidjan, la 10 și 11 august 2016, respectiv, și au primit informații cu privire la starea de sănătate a dlui Asgarov și au prezentat poze recente cu el. Ei au scris două mărturii, în care au susținut că dl Sănătatea lui Asgarov s-a deteriorat sever în ultimii doi ani. Fiul a declarat că tatăl său și-a pierdut dinții, a devenit cu părul gri și-a afectat vederea. COMPLAINTE Reclamanții se plâng în conformitate cu art. 3 din Convenție că dl Asgarov, la scurt timp după arestarea sa, a fost filmat cu o armă îndreptată spre el și cu brațul în care a fost târât într-un birou de persoane mascat. În plus, dl Asgarov și dl Guliyev au fost aduse în sala de judecată închiși în ochi și au existat personal de forțe speciale militare și mascate prezent în timpul procesului, agravand starea psihologică și sentimentul de degradare. În plus, cei doi bărbați sunt în prezent păstrați în izolare strictă în închisoare, fără contact cu alți deținuți și fără poștă, știri și – cu excepția vizitelor CICR – contact cu lumea exterioară. Reclamanții susțin că un videoclip din sala de judecată arată că au pierdut greutate, au pungi sub ochi și au probleme să se mute pe cont propriu și să vorbească. În acest sens, se face referire, de asemenea, la declarațiile fiului și fratele dlui Asgarov după ce a văzut fotografii ale dlui Asgarov la birourile CICR. Reclamanții susțin în temeiul articolului 5 § 1-4 din Convenție că dl Asgarov și dl Guliyev au fost deținuți ilegal și condamnați de o instanță care nu are competență. Se presupune că acești doi oameni nu au fost informați de motivele arestării lor, informați de acuzațiile împotriva lor sau aduse în fața unui judecător timp de patru zile, pe care reclamanții argumentează că nu este „prompt” în sensul articolului 5. În plus, nu au fost în măsură să caute un remediu pentru a contesta legalitatea detenției lor. În plus, reclamanții susțin că dl Asgarov și dl Guliyev au fost reținuți în cadrul frontierelor recunoscute la nivel internațional ale Republicii Azerbaidjan de către autoritățile unui alt stat, Armenia. Prin urmare, dreptul lor la securitate în temeiul articolului 5 § 1 a fost afectat. (În acest sens, se referă la Öcalan c. Turcia [GC], nr. 46221/99, § 85, CEDO 2005-IV.) În plus, tribunalele care examinează acuzațiile penale împotriva dlui Asgarov și a dlui Guliyev reprezentau o entitate ilegală – „NKR” – și nu au fost stabilite în conformitate cu legile Republicii Azerbaidjanului, a căror teritoriu în cauză aparține. Prin urmare, instanța nu are competență și nu a îndeplinit cerințele de independență și imparțialitate în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție. De asemenea, una dintre acuzațiile penale – „traversarea ilegală a frontierei” – a fost astfel încât o instanță „NKR” să nu poată fi imparțială. Reclamanții se confruntă în continuare cu imparțialitatea Curții de Primă Instanță a Jurisdicției Generale a „NKR” deoarece, printre altele, , dovezi exculpatorii au fost ignorate de instanță, oamenii „se pare a fi permis să vorbească cu avocații lor numai în prezența ofițerilor armați”, iar poliția și soldații armați au fost prezente în timpul procesului. Reclamanții se plâng în temeiul articolului 6 § 2 că dl Asgarov și dl Guliyev nu a fost presupus nevinovat, deoarece oficialii armeni au făcut declarații publice în care au fost numite „criminale” înainte și în timpul procesului. Reclamanții susțin, de asemenea, că dl Asgarov și dl Guliyev nu au fost informați cu privire la acuzațiile împotriva acestora într-o limbă pe care le-au înțeles, nu au fost furnizate asistență juridică „practică și eficientă” și nu au fost acordate asistență adecvată de interpretare, conform articolului 6 § 3. Înregistrarea video a procesului se presupune că avocații pentru apărare nu au participat în mod activ la audiere și nu au sfătuit clienții lor. Footage arată, de asemenea, că procesul a fost efectuat în armenian, pe care cei doi oameni nu le înțeleg, în timp ce întrebările judecătorului către inculpați au fost traduse în rus, ceea ce au oarecare înțelegere dificilă. În conformitate cu art. 8 din Convenție, reclamanții susțin că dl Asgarov și dl Guliyev au fost arestați și reținuți ilegal și, prin urmare, au refuzat dreptul de a se întoarce în patria lor și de a vizita mormintele rudelor lor. Asgarov și dl Guliyev au fost încălcați fără scopuri legitime de către regimul Nagorno-Karabakh. Deoarece au călătorit pe teritoriul recunoscut la nivel internațional ca aparținând Azerbaidjanului, acuzațiile de „passare ilegală de frontieră” aduse împotriva acestora au încălcat drepturile lor în temeiul articolului 2 din Protocolul nr. 4 din Convenție. În plus, în încălcarea articolului 13 din Convenție, dl Asgarov și dl Guliyev nu au avut un remediu eficace împotriva detenției lor arbitrare și a celorlalte presupuse încălcări ale drepturilor lor. În acest sens, se susține că „NKR” nu este un stat independent, ci o administrație locală subordonată pentru a căror acte este Armenia responsabilă și că nu există remedii eficace pentru azerbaezi în „NKR” sau în Armenia. Reclamanții susțin în cele din urmă că dl Asgarov și dl Guliyev au fost supuse unui tratament discriminatoriu din cauza etniei și originei lor naționale, în încălcarea articolului 14 din Convenție, coroborat cu toate articolele invocate în raport cu plângerile de mai sus. Faptele cazului demonstrează o legătură jurisdicțională între Republica Armenia și dl Asgarov și dl Guliyev în sensul articolului 1 din Convenție, prin intermediul agenților săi, exercitând autoritatea și controlul asupra persoanelor în cauză (cf. Skeini și alții v. Regatul Unit [GC], nr. 55721/07, §§§ 133 137 și 149, CEDH 2011)? Dl Asgarov și dl Guliyev au fost supuși la tratamente inumane sau degradante în încălcarea art. 3 din Convenție în orice moment în timpul arestării, detenției, procesului sau închisoarea lor? Dl Asgarov și dl Guliyev au fost informați cu promptitudine, într-o limbă pe care o înțelegeau, cu privire la motivele arestării lor și la acuzațiile împotriva lor, conform art. 5 § 2 din Convenție? Dl Asgarov și dl Guliyev au fost aduse în fața unui judecător sau a unui alt ofițer autorizat prin lege să exercite competența judiciară, în conformitate cu art. 5 § 3 din Convenție? În cazul în care este cazul, la ce dată s-a întâmplat acest lucru? Dl Asgarov și dl Guliyev au la dispoziția lor o procedură eficace prin care ar putea contesta legalitatea detenției lor, în conformitate cu art. 5 § 4 din Convenție? În cazul în care judecătorii au hotărât în acest caz să judece acuzațiile penale aduse împotriva dlui Asgarov și a dlui Guliyev? Dacă da, pe ce bază au o astfel de jurisdicție? Dl Asgarov și dl Guliyev au avut o audiere corectă și publică de către un tribunal independent și imparțial instituit prin lege, conform articolului 6 § 1 din Convenție? Având în vedere diferitele declarații formulate de funcționari cu privire la acest caz și acuzațiile împotriva dlui Asgarov și a dlui Guliyev, a fost presupunerea de nevinovăție, garantată de art. 6 § 2 din Convenție, respectată în acest caz? Dl Asgarov și dl Guliyev au fost informați cu promptitudine, într-o limbă pe care o înțelegeau și în detaliu suficient, cu privire la natura și cauza acuzațiilor împotriva lor, așa cum se prevede la art. 6 § 3 lit. (a) din Convenție? Dacă da, la ce dată s-a întâmplat acest lucru? 10. Dl Asgarov și dl Guliyev au acordat timp și facilități adecvate pentru pregătirea apărării, conform art. 6 § 3 lit. (b) din Convenție? 11. Dl Asgarov și dl Guliyev au avut asistență juridică „practică și eficientă” în temeiul art. 6 § 3 lit. (c) din Convenție, astfel cum este elaborat în jurisprudența Curții (a se vedea, de exemplu, Artico v. Italia, 13 mai 1980, § 33, Serie A nr. 37)? 12. În cazul în care dl Asgarov și dl Guliyev au acordat o asistență gratuită unui interpret și au oferit traducere sau interpretare a tuturor documentelor sau declarațiilor care au fost necesare pentru a înțelege pentru a beneficia de un proces echitabil, în conformitate cu art. 6 alineatul (3) litera (e) din Convenție și elaborat în jurisprudența Curții (a se vedea, de exemplu, Lagerblom c. Suedia) , nr. 26891/95, § 61, 14 ianuarie 2003)? 13. A existat o interferență și o încălcare a dreptului dlui Asgarov și dlui Guliyev de a respecta viața lor privată și de familie, în sensul articolului 8 din Convenție, prin împiedicarea autorităților de a-i vizita presupusul patria ancestrală și mormintele rudelor lor? 14. Condamnarea dlui Asgarov și a dlui Guliyev pentru trecerea ilegală a frontierelor încalcă dreptul lor la libertate de circulație în temeiul articolului 2 din Protocolul nr. 4, având în vedere faptul că au trecut o graniță care nu este recunoscută la nivel internațional? 15. Actul de trecere ilegală a frontierei, în circumstanțele menționate mai sus, constituie o infracțiune penală în temeiul dreptului național sau internațional, astfel cum este prevăzut la art. 7 din Convenție? 16. Dl Asgarov și dl Guliyev au la dispoziția lor un remediu intern eficace pentru plângerile lor din Convenția, astfel cum este prevăzut la art. 13 din Convenția? 17. Dl Asgarov și dl Guliyev au suferit discriminări în bucuria drepturilor Convenției din motive de etnie și origine națională, în contravenție cu art. 14 din Convenție, citite coroborat cu articolele invocate în legătură cu plângerile de mai sus? 18. Guvernul contestat este invitat să furnizeze toate informațiile și documentele relevante referitoare la caz, în traducerile originale și engleze, inclusiv orice hotărâre privind arestarea și detenția dlui Asgarov și dlui Guliyev, deciziile privind numirea avocatului apărării, procesul-verbal al ședințelor instanțelor, hotărârile și hotărârile instanțelor care condamnează acești doi oameni și textul dispozițiilor juridice aplicate în sprijinul oricărei decizii sau hotărâri emise în timpul procedurii. 19. Guvernul respondentului este, de asemenea, solicitat să furnizeze informații recente cu privire la statutul de sănătate al dlui Asgarov și al dlui Guliyev, completate de înregistrări de examene medicale, în original și în traduceri engleze.