Uncuoğlu împotriva Turciei

Dna Fatma Nuray Uncuoğlu („primul reclamant”) s-a născut în 1945 și trăiește la Istanbul. Dna Nurcihan Uncuoğlu („al doilea reclamant”) s-a născut în 1940 și trăiește, de asemenea, la Istanbul. Reclamanții au deținut fiecare o parte în respectivele parcele de teren în zona Firuzköy, în districtul Avcılar, Istanbul. La 24 decembrie 1987, a fost pus în vigoare un nou plan de zonare în zona Firuzköy, care includea ploturile de teren ale reclamanților. În cadrul noului plan, plăcile de teren au fost desemnate ca „zonă universitară”. Ulterior, în 1988, 1989, 1990 și 1991, annotațiile (șerhler) au fost făcute în înregistrările de înregistrare a terenurilor care indică faptul că terenurile reclamanților vor fi expropriate de Universitatea Istanbul (denumită în continuare „Universitatea”).

La 26 martie 1998, reclamanții au solicitat Universității să exproporționeze terenul contestat sau să îndepărteze anotațiile din registrele de înregistrare a terenurilor. Universitatea a informat reclamanții, la 27 aprilie 1998 și, respectiv, la 28 aprilie 1998, că procedurile de expropriare vor începe atunci când a fost furnizată finanțarea necesară. La 20 iulie 2001, reclamanții au inițiat procedurile respective în fața Tribunalului Civil de Primă Instanță Küçükçekmece, cerând compensații pentru expropriarea de facto. 10. La 12 decembrie 2003, se bazează pe rapoarte de experți care au indicat că terenurile reclamanților au fost blocate de către Universitate, Tribunalul Civil Küçükçekmece de Primă Instanță a acordat primul reclamant 97.125.000.000 de lire turce (TRL) și al doilea reclamant 37.837.500.000 TRL prin compensare pentru expropriare de facto.

În hotărârile sale respective, instanța de primă instanță a susținut, în special, că terenul în cauză era sub controlul efectiv al Universității și că accesul la teren era limitat datorită gardurilor construite în jurul terenului. 11. La 22 iunie 2004, a cincea divizie civilă a Curții de Casație a anulat hotărârile Tribunalului Civil Küçükçekmece, susținând că terenurile în cauză nu au fost controlate sau utilizate în mod eficient de către Universitate.

12. La 24 septembrie 2004, ambii solicitanți au solicitat rectificarea deciziilor respective din 22 iunie 2004. În cererile lor, acestea au atras atenția de a cincea divizie civilă a Curții de Casație asupra deciziilor sale anterioare, din data de 28 septembrie 1999 și 31 martie 2003, în care a susținut că parcelele vecine de teren din aceeași zonă au fost de facto expropriate de către Universitate, deoarece acestea din urmă au construit garduri în jurul terenului și din cauza anunțelor înregistrate în registrele terestre. 13. La 12 aprilie 2005, a cincea divizie civilă a Curții de Casație a respins cererile reclamanților de rectificare a hotărârilor din 22 iunie 2004. Cu toate acestea, aceasta nu a exprimat nici un motiv pentru care a ajuns la o concluzie diferită de deciziile sale anterioare din 28 septembrie 1999 și 31 martie 2003. 14. La 6 octombrie 2005, Tribunalul Civil Küçükçekmece a respectat hotărârile Curții de Casație și a respins cauzele.

15. La 28 noiembrie 2005, ambele reclamante au depus un recurs, reprezentând argumentul lor cu privire la hotărârile contradictorii (a se vedea punctul 12 de mai sus) eliberate de a cincea divizie civilă a Curții de Casație. 16. La 27 martie 2006 și, respectiv, 4 aprilie 2006, cea de-a cincea divizie civilă a Curții de Casație a respins apelurile. În deciziile sale, aceasta nu a răspuns la argumentele reclamanților cu privire la faptul că a dat hotărâri contradictorii cu privire la cazuri similare. 17. Solicitările reclamanților de rectificare a deciziilor au fost, în plus, respinse și hotărârile au devenit finale la 28 septembrie 2006 și, respectiv, la 3 octombrie 2006. 18. La o dată necunoscută Universitatea a plătit compensații celui de-al doilea reclamant pentru parcela ei de teren.

5. Ms Fatma Nuray Uncuoğlu (“the first applicant”) was born in 1945 and lives in Istanbul. Ms Nurcihan Uncuoğlu (“the second applicant”) was born in 1940 and also lives in Istanbul. 6. The applicants each owned a share in respective plots of land in the area of Firuzköy, in the district of Avcılar, Istanbul. 7. On 24 December 1987, a new zoning plan was put into force in the area of Firuzköy, which encompassed the applicants’ plots of land. Under the new plan, the plots of land were designated as “university area”. Subsequently, in 1988, 1989, 1990 and 1991, annotations (șerhler) were made in the land registry records indicating that the applicants’ land would be expropriated by Istanbul University (hereinafter “the University”).

8. On 26 March 1998 the applicants both asked the University to either expropriate the disputed land or to remove the annotations from the land registry records. The University informed the applicants, on 27 April 1998 and 28 April 1998 respectively, that the expropriation proceedings would commence when the necessary funding was provided. 9. On 20 July 2001 the applicants initiated respective proceedings before the Küçükçekmece Civil Court of First Instance, claiming compensation for de facto expropriation. 10. On 12 December 2003, relying on expert reports which had indicated that the applicants’ land had been fenced off by the University, the Küçükçekmece Civil Court of First Instance awarded the first applicant 97,125,000,000 Turkish liras (TRL) and the second applicant 37,837,500,000 TRL by way of compensation for de facto expropriation.

In its respective judgments, the first-instance court held in particular that the land at issue had been under the effective control of the University and that access to the land was restricted due to the fences that had been built around the land. 11. On 22 June 2004 the Fifth Civil Division of the Court of Cassation quashed the judgments of the Küçükçekmece Civil Court of First Instance, holding that the land in question had not been controlled or used effectively by the University.

12. On 24 September 2004 both applicants requested the rectification of the respective decisions dated 22 June 2004. In their petitions, they drew the attention of the Fifth Civil Division of the Court of Cassation to its previous decisions, dated 28 September 1999 and 31 March 2003, in which it had held that neighbouring plots of land in the same area had been de facto expropriated by the University because the latter had built fences around the land and because of the annotations made in the land registry records.

13. On 12 April 2005 the Fifth Civil Division of the Court of Cassation rejected the applicants’ requests for rectification of the decisions of 22 June 2004. However, it did not express any reason as to why it had reached a different conclusion from its previous decisions dated 28 September 1999 and 31 March 2003. 14. On 6 October 2005 the Küçükçekmece Civil Court of First Instance complied with the decisions of the Court of Cassation and dismissed the cases. 15. On 28 November 2005 both applicants filed an appeal, reiterating their argument concerning the contradictory decisions (see paragraph 12 above) delivered by the Fifth Civil Division of the Court of Cassation. 16. On 27 March 2006 and 4 April 2006 respectively, the Fifth Civil Division of the Court of Cassation dismissed the appeals.

In its decisions, it gave no reply to the applicants’ arguments regarding the fact that it had given contradictory judgments in respect of similar cases. 17. The applicants’ requests for the rectification of the decisions were furthermore rejected and the judgments became final on 28 September 2006 and 3 October 2006 respectively. 18. On an unknown date the University paid compensation to the second applicant for her plot of land.