ÇAYAN v. TURKEY

Comunicat la 6 septembrie 2017 SECȚIUNE Cerere nr. 35826/09 Yakup ÇAYAN împotriva Turciei depusă la 10 iunie 2009 OBIECTUL CAUZEI Cererea se referă la expropriarea sediilor de afaceri ( ișieri ) a reclamantului în temeiul Legii de Expropriare. Reclamantul se plânge în temeiul articolului 6 și al articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție că dreptul său la un proces echitabil și dreptul la bucuria pașnică a bunurilor sale au fost încălcați din cauza faptului că instanțele interne nu au luat în considerare clientele și valoarea comercială a sediilor sale de afaceri atunci când calculează suma compensației. El susține că a fost plătit exclusiv costurile de construcție ale clădirii (yapı maliyet beteli ) ca compensare pentru expropriare.

QUESTIONA TO PARTELE Având în vedere jurisprudența Curții referitoare la calculul compensației expropriate (a se vedea, mutat mutatis mutandis Kozacıoğlu v. Turcia , nr. 2334/03, 19 februarie 2019, și Preite v. Italia , nr. 28976/05, 17 noiembrie 2015), a existat o încălcare a dreptului reclamantului la proprietate în sensul articolului 1 din Protocol 1 la Convenție? În special, reclamantul a fost atribuit cu compensație în mod rezonabil legată de valoarea proprietății sale? În caz contrar, a impus o sarcină disproporționată reclamantului?

Communicated on 6 September 2017

SECOND SECTION

Application no. 35826/09 Yakup ÇAYAN against Turkey lodged on 10 June 2009

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The application concerns the expropriation of business premises ( ișyeri ) belonging to the applicant pursuant to the Law of Expropriation. The applicant complains under Article 6 and Article 1 of Protocol No 1 to the Convention that his right to a fair trial and the right to peaceful enjoyment of his possessions were violated on account of the fact that the domestic courts did not take into account the clientele and commercial value of his business premises when calculating the amount of compensation. He claims that he was paid solely the building’s construction costs ( yapı maliyet bedeli ) as compensation for the expropriation.

QUESTION tO THE PARTIES In the light of the Court’s case-law related to the calculation of the expropriation compensation (see, mutat mutandis , Kozacıoğlu v. Turkey , no. 2334/03, 19 February 2019, and Preite v. Italy , no 28976/05, 17 November 2015), has there been a violation of the applicant’s right to property within the meaning of Article 1 of Protocol No 1 to the Convention? In particular, was the applicant awarded with compensation reasonably related to his property’s value? If not, did it impose a disproportionate burden on the applicant?