KAAK ET AUTRES c. GRÈCE

Comunicat la 7 septembrie 2017 Prima secțiune Cerere nr. 342/16 Allaa KAAK și alții împotriva Greciei introdusă la 16 iunie 2016 EXPOSAT DE FAPTĂ Cererea a fost depusă de 51 de solicitanți ale căror nume figurează în anexă. Acestea sunt reprezentate în fața Curții de către domnul Shahshahani, avocat al asociației franceze de apărare a migranților GISTI. Circumstanțele din speță Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de solicitanți, pot fi rezumate după cum urmează: reclamanții, adulții, adolescenții și copiii, de naționalitate siriană și afgană, care au intrat ilegal în Grecia, la insula Chios, pe cale maritimă, între 20 martie și 15 aprilie 2016. Au fost arestați de poliție, au fost duși la Hotspotul VIAL, o veche fabrică de aluminiu transformată într-un centru de primire, de identificare și de înregistrare a migranților, situat la 10 km de centrul orașului Chios. La curentul din aprilie 2016, unii dintre ei au fost transferați în lagărul de sulfada, o tabără montată de autoritățile grecești pentru a desface hotspot-ul VIAL. La data prezentei cereri, taberele de VIAL și DEAUDA nu erau tabere închise, ci reclamanții sunt obligați să își continue activitatea și au interzis părăsirea insulei Chios, în așteptarea punerii în aplicare a Declarației UE-Turcia din 16 martie 2016 privind combaterea migrației neregulamentare ca urmare a afluxului masiv de migranți în UE. Reclamanții, care sunt solicitanți de azil, nu au reușit până în prezent să își înregistreze cererile. Unii au semnat doar un document oficial în care declarau că doresc o astfel de cerere. În felul acesta, reclamanții descriu condițiile lor de detenție în lagărele VIAL și SOUDA și care, în opinia lor, pun în pericol integritatea lor fizică și psihică. Deficite alimentare grave Camp de Vial - cozi lungi de așteptare pentru mese se formează sub soare care poate dura trei ore - tacâmurile de amidon sunt fărâmițate și viermii apar în mâncăruri calde. Tabăra de Souda - nu există nici o hrană nu este furnizată de către autorități - distribuirea de alimente depinde numai de generozitatea asociațiilor umanitare, dar ajutorul alimentar este mai mic decât nevoile minime zilnice stabilite de OMS (calitate scăzută, cantitate prea mică) - nu există nici o hrană potrivită pentru copiii din tabără și sticlele de lapte au termenul limită de consum depășit. - diagnosticul bolilor este aproape imposibil; la fel este și tratamentul necesar - există un risc grav de infecție pentru persoanele slăbite - nu există nici o posibilitate de îngrijire psihică și psihiatrică, în timp ce mulți migranți au fugit din situații de conflict deosebit de traumatizante - in tabara Souda, nu exista decat doi doctori pentru aproximativ o mie doua sute de persoane si care nu se misca in afara containerelor lor si nu au nici un maraude - lipsa de îngrijire medicala specifica pentru cazuri de boli specifice (canceri, femei gravide etc.), nici macar pentru copii (anchondroplazie, surditate etc.) - reclamanții trebuie să cumpere medicamentele pe cheltuiala lor (numai cei care au mijloacele). Condiții materiale periculoase și nedemne - suprapopularea taberelor a făcut containerele furnizate de ICNUR să fie mai incomode și mai inconfortabile (o duzină dintre solicitanți într-o jumătate de metru pătrat maxim). Mai mult de una din două persoane doarme pe podea. - în tabăra de la Vial, soarele arzând, vântul și praful îi forțează pe solicitanți să rămână în containere - doi dintre solicitanți au încercat deja să-și pună capăt zilelor, iar unul în timpul liber, iar celălalt în timp ce se smiorcăie prin foc - În lagărul Souda, containerele sunt o excepție. Două hangare servesc drept spații de dormit în comun. Containerele sunt plasate pe un teren infiltrat deșeuri. 25 de solicitanți se află la 20 de zile de grevă a foamei. La 7 iunie 2016, incendiul a pus reclamanții în pericol de moarte. Insecuritate specifică pentru categorii de persoane deosebit de vulnerabile - cabinele de la dușuri nu sunt mixte, dar nu sunt dispuse să permită intimitatea și siguranța suficientă pentru femei - recurentele de sex feminin își exprimă dorința de a fi agresate - copiii nu primesc nici educație, nici sprijin psihologic și sunt lăsați singuri toată ziua și se joacă în deșeuri - adolescenții sunt expuși la presiunile ilegale ale locuitorilor din Chios, care îi pun să lucreze pe câmp sau la lucrări de zidărie cu un salariu derizoriu. Unii le oferă, de asemenea, o remunerație în schimbul serviciilor sexuale - nici unul dintre adolescenți nu este desemnat un administrator ad hoc nu a fost preluată de serviciile de asistență pentru copii. Imposibilitatea practică de a contesta privarea de libertate - autoritățile nu au acordat instanțelor de asistență juridică gratuită și nu le-au oferit posibilitatea de a telefona gratuit unui avocat - nu există un avocat permanent în lagăre - site-ul Baroului de la Chios este exclusiv în limba greacă - asociațiile umanitare abilitate să intre în lagăre nu sunt în măsură să ofere nici informații, nici consiliere, nici asistență juridică migranților care doresc să conteste privarea lor de libertate - nu există instanțe administrative în Chios. Constatările organelor Consiliului Europei În perioada 7-11 mai 2016, reprezentantul special al Secretarului General pentru Migrație și Refugiați a efectuat o vizită de informare în Grecia și a fost trimis în tabăra Vial din liliada Chios. Acesta a indicat acest lucru în raportul său Condițiile de viață au fost adecvate, în ciuda promiscuității în căminele care găzduiau până la opt persoane în patru paturi duble suprapuse. După cum s-a menționat mai sus, la scurt timp după misiunea mea, centrul de primire și-a depășit capacitatea de primire și autoritățile și-au pierdut foarte repede controlul asupra situației. : de la încheierea acordului UE-Turcia, reclamanții de azil care sosesc în insulele elene ar trebui să depună cererea în centrele de înregistrare: obligația acestora de a rămâne la fața locului în timpul examinării cererii lor va conduce rapid centrele de primire la capacitatea lor limitată. În ceea ce privește tutela minorilor, acesta a precizat Procurorul general sau procurorul districtual al tribunalului local de primă instanță este tutorele provizoriu, responsabil cu numirea unui tutore permanent, iar procurorii nu au mijloacele necesare pentru a gestiona numărul mare de minori neînsoțiți cărora li se încredințează sarcina și nu se pot îndrepta către o altă instituție din statul respectiv pentru a obține ajutor. În timpul misiunii, am învățat lansarea de către o organizație non-guvernamentală a unui proiect de creare de tutelă pentru minorii neînsoțiți. Personalul acestei ONG-uri asigură servicii în adăposturile de minori și poate exercita competențele delegate de procurorul competent. Un proiect de raport a fost adoptat la 3 iunie 2016 de către Comisia pentru Migrație, Refugiați și persoane strămutate din Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, în care situația din insulele grecești, inclusiv din tabăra de la Vial, este descrisă pe scurt. Raportul menționează suprapopularea în lagărele de la Chios și faptul că sistemul de azil grecesc ar fi încă departe de a fi operațional în hotspoturi mai ales din cauza lipsei ajutorului promis de Uniunea Europeană. GRIEFS Invocând art. 2 și art. 3 din Convenție, reclamanții se plâng de condițiile lor de detenție în hotspots de VIAL și de SOUDA. Invocând art. 5 f) din Convenție, reclamanții se plâng că deținerea lor este arbitrară, în special din cauza condițiilor de detenție și a faptului că aceasta se bazează pe o decizie administrativă nemotivată. Invocând art. 5 2 din Convenție, reclamanții se plâng că nu au primit nici o informație cu privire la motivele arestării și detenției lor, nici în limba lor maternă, nici într-o altă limbă pe care o puteau înțelege. Invocând art. 5 4 din Convenție, reclamanții se plâng că nu au putut în practică să sesizeze nici o autoritate judiciară pentru a examina problema legalității detenției lor. RĂSPUNSURI LA PĂRȚI S-a încălcat art. 3 din Convenție din cauza condițiilor de detenție a reclamanților în hotspoții de VIAL și de SOUDA de la insula Chios În ceea ce privește cerințele art. 5 § 1 din Convenție, a fost deținută în mod regulat reclamanții informați într-o limbă pe care o includ motivele deținerii lor, așa cum se prevede la art. 5 alin. (2) din Convenție În conformitate cu art. 5 alineatul (4) din Convenția Anexă Allaa KAAK, data nașterii: 11/09/1997, este un resortisant sirian Moutaz ABODAKA născut la 12/08/1969, cetățean palestinian Yahya AHMADI născut la 15/10/1999, cetățean afgan Fadia AL AZAB născută la 11/11/1987 este un resortisant sirian Subhi AL AZAB născut la 10.3.1974 este un resortisant sirian Mahmoud AL SAID născut la 21.9.1981 este un resortisant palestinian Salwa ALAM ALDDEN născut la 07/11/1988 este un resortisant sirian Nahla ALI ALHADJI născut la 02/01/1989 este un resortisant sirian Abbas ALI HAIDARI născut la 21.3.2001 este un resortisant afgan. Mohamed ALJASSEN născut la 08/02/1990 este un resortisant sirian Abdullah ALKAIEM născut la 1.1.1991 este un resortisant palestinian Mahmoud ALKAIEM născut la 06/05/1983 este un resortisant palestinian Okba ALKHALIL născut la 15.3.1984 este un resortisant sirian Doua ALKHELANI născut la 16.11.1989 este o resortisant sirian Rana ALMELASEH născut la 19.3.03/1982 este cetățean sirian. Almz ALSADOUN născut la 1.1.1981 este cetățean sirian Falseeha ATI născut la 12/04/1968 este cetățean irakian Gulam Dagastir AZIMI născut la 01.07.1956 este cetățean afgan Hasseebullah AZIMI născut la 09/05/99 este resortisant afgan Meelad AZIMI născut la 01.07.2001 este cetățean afgan Omar AZIMI născut la 01.07.1991 este cetățean afgan Omar AZIMI născut la 01/01/2015 este un resortisant afgan Rohina AZIMI născut la 01/07/1990 este un resortisant afgan Sima AZIMI născut la 01/07/1959 este un resortisant afgan Yalda AZIMI născut la 01/07/91 este un resortisant afgan Zabiullah AZIMI născut la 16/09/2001 este un resortisant afgan Shima AZIZI născut la 02/05/1988 este un resortisant afgan Sulatan Mohammad AZIZI născut la 1.1.06/1976 este cetățean afgan Fatima DUKHAN născut la 25.3.1971 este cetățean sirian Ahmad GHANNAM născut la 07/02/1998 este cetățean palestinian Havin HAJ HANNAN născut la 05.02/1969 este cetățean sirian Afifaa HALLAK născut la 29/01/1985 este cetățean palestinian Oumar HAMPASHO născut la 1.1.1988 este cetățean sirian Aya ISSO născută la 15/01/2000 este un resortisant sirian Nouahan ISSO născut la 21/03/1997 este un resortisant sirian Abbas JAFFERI născut la 08/07/1999 este un resortisant afgan Tarek KAAK născut la 03/08/99 este un resortisant sirian Haijaa KHOULANI născut la 1.1.1970 este un resortisant sirian Nazia MURADI născut la 1.1.1988 este un resortisant afgan. Taimor MURADI născut la 1.1.1986 este un resortisant afgan Shadia NADWY născut la 19.9.1980 este un resortisant palestinian Ahmad OMAR născut la 10.1.1990 este un resortisant sirian Wassim OMAR născut la 02/02/1982 este un resortisant sirian Fadia Qais născut la 1.1.1976 este un resortisant palestinian Risa QUASIMI născut la 13.7.1972 este un resortisant afgan Jasmin RASHEED născută la 02/01/1981 este un resortisant sirian Javeed RAUFI născut la 08/04/1990 este un resortisant afgan Nahid RAUFI născut la 01/01/1995 este un resortisant afgan Kanawaty REEM născut la 16/10/1986 este un resortisant sirian Imad SALEM născut la 01/01/1972 este un resortisant sirian Jamal YACOUB născut la 11/11/1978 este un resortisant palestinian

Communiquée le 7 septembre 2017

PREMIÈRE SECTION

Requête n

o

34215/16

Allaa KAAK et autres

contre la Grèce

introduite le 16 juin 2016

EXPOSÉ DES FAITS

La requête a été introduite par 51 requérants dont les noms figurent en annexe. Ils sont représentés devant la Cour par M

me

E. Shahshahani, juriste de l’association française de défense des migrants GISTI.

A.

Les circonstances de l’espèce

Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par les requérants, peuvent se résumer comme suit.

Les requérants, des adultes, des adolescents et des enfants, de nationalité syrienne et afghane, entrèrent irrégulièrement en Grèce, à l’île de Chios, par voie maritime, entre le 20 mars et le 15 avril 2016. Arrêtés par la police, ils furent emmenés au hotspot de VIAL, une ancienne usine d’aluminium transformée en centre d’accueil, d’identification et d’enregistrement des migrants, situé à 10 km du centre-ville de Chios. Au courant d’avril 2016, certains d’entre eux furent transférés au camp de SOUDA, un camp monté par les autorités grecques pour désengorger le hotspot de VIAL.

À la date de la présente requête, les camps de VIAL et de SOUDA n’étaient pas des camps fermés, mais les requérants affirment qu’ils sont contraints par les autorités d’y demeurer et qu’ils ont interdiction de quitter l’île de Chios, dans l’attente de la mise en œuvre de la déclaration UE-Turquie du 16 mars 2016, visant à lutter contre les migrations irrégulières à la suite de l’afflux massif de migrants dans l’UE.

Les requérants, qui sont demandeurs d’asile, ne purent jusqu’à présent faire enregistrer leurs demandes. Certains seulement signèrent un document officiel dans lequel ils déclaraient souhaiter une telle demande.

Les requérants décrivent ainsi leurs conditions de détention dans les camps de VIAL et de SOUDA et qui mettent en danger, selon eux, leur intégrité physique et psychique.

1.

Graves carences alimentaires

Camp de Vial

:

- de longues files d’attente pour les repas se forment sous le soleil pouvant durer trois heures

;

- les barquettes de féculents sont frelatées et des vers apparaissent dans les plats chauds.

Camp de Souda

:

- aucune nourriture n’est fournie par les autorités

;

- la distribution de nourriture dépend de la seule générosité des associations humanitaires, mais l’aide alimentaire est en deçà des besoins minimaux quotidiens fixés par l’OMS (piètre qualité, trop faible quantité)

;

- il n’existe pas de nourriture adaptée aux bébés dans le camp et les bouteilles de lait ont leur date limite de consommation dépassée.

2.

Dispositif médical nettement insuffisants

- le diagnostic des maladies est quasiment impossible

; il en va de même des soins nécessaires

;

- il existe un grave risque d’infection pour les personnes affaiblies

;

-il n’existe aucune possibilité des soins psychiques et psychiatriques alors que de nombreux migrants ont fui des situations de conflits particulièrement traumatisants

;

- au camp de Souda, il n’y a que deux médecins pour environ mille deux cents personnes et qui ne se déplacent pas en dehors de leurs containers et n’effectuent pas de maraude

;

- absence de prise en charge médicale spécifique pour des cas de maladies spécifiques (cancers, femmes enceintes, etc.), même pas pour les enfants (anchondroplasie, surdité etc.)

;

- les requérants doivent acheter les médicaments à leurs frais (ceux qui ont les moyens seulement).

3.

Conditions matérielles dangereuses et indignes

- le surpeuplement des camps a rendu les containers fournis par le HCR exigus et inconfortables (une dizaine des requérants dans une quinzaine des mètres carrés maximum). Plus d’une personne sur deux dort à même le sol

;

- au camp de Vial, le soleil brulant, le vent et la poussière obligent les requérants à rester dans les containers

;

- deux des requérants ont déjà tenté de mettre fin à leurs jours, l’un en se pendant, l’autre en s’immolant par le feu

;

- au camp de Souda, les containers sont l’exception. Deux hangars servent de lieux de couchage collectif. Les containers sont posés sur un sol infiltré d’eaux usées. 25 requérants sont à leur 20

e

jour de grève de la faim. L’incendie survenu le 7 juin 2016 dans le camp a mis les requérants en dangers de mort.

4.

Insécurité spécifique pour des catégories de personnes particulièrement vulnérables

- les cabines des douches ne sont pas mixtes mais pas non plus disposées de manière à permettre une intimité et une sécurité suffisante pour les femmes

;

- les requérantes de sexe féminin expriment leur craintes d’être agressées

;

- les enfants ne reçoivent aucune éducation ni soutien psychologique et sont laissés à eux-mêmes toute la journée et jouent dans les déchets

;

- les adolescents sont exposés aux sollicitations illicites des habitants de Chios qui les démarchent pour les faire travailler dans les champs ou à des travaux de maçonnerie moyennant un salaire dérisoire. Certains leur proposent aussi une rémunération en échange de services sexuels

;

- aucun des adolescents ne s’est vu désigner un administrateur

ad hoc

ni n’a été pris en charge par des services d’aide à l’enfance.

5.

Impossibilité pratique de contester la privation de liberté

- les autorités n’ont pas dispensé aux requérants d’assistance judiciaire gratuite et ne leur ont pas fourni la possibilité de téléphoner gratuitement à un avocat

;

- il n’existe pas de permanence d’avocat dans les camps

;

- le site internet du barreau de Chios est exclusivement en langue grecque

;

- les associations humanitaires habilitées à entrer dans les camps ne sont pas en mesure de dispenser ni information, ni conseil, ni assistance juridique aux migrants désireux de contester leur privation de liberté

;

- il n’existe pas de tribunal administratif à Chios.

B.

Les constats des organes du Conseil de l’Europe

Du 7 au 11 mai 2016, le représentant spécial du Secrétaire Général pour les migrations et les réfugiés a effectué une visite d’information en Grèce et s’est rendu au camp Vial de l’ile de Chios. Il indiquait ceci dans son rapport

:

«

Les conditions de vie étaient convenables, malgré la promiscuité dans les dortoirs qui hébergeaient jusqu’à huit personnes dans quatre lits doubles superposés. Comme indiqué précédemment, peu de temps après ma mission, le centre d’accueil voyait sa capacité d’accueil dépassée et les autorités y ont très rapidement perdu le contrôle de la situation. Selon certains de mes interlocuteurs, diverses raisons laissaient présager d’une telle évolution

: depuis la conclusion de l’accord entre l’UE et la Turquie, les demandeurs d’asile arrivant dans les îles grecques sont censées déposer leur demande dans les centres d’enregistrement

: l’obligation qui leur est faite de rester sur place durant l’examen de leur demande conduira rapidement les centres d’accueil à la limité de leur capacité.

»

En ce qui concerne la tutelle des mineurs, il précisait

:

«

Le procureur des enfants ou le procureur du tribunal local de première instance fait office de tuteur provisoire. Il est chargé de désigner un tuteur permanent. Dans la pratique, les procureurs n’ont pas les moyens de gérer le grand nombre de mineurs non accompagnés dont on leur confie la charge et ils ne peuvent pas se tourner vers une autre institution de l’Etat pour obtenir de l’aide. Pendant la mission, nous avons appris le lancement par une organisation non gouvernementale d’un projet de création de tutelle pour les mineurs non accompagnés. Le personnel de cette ONG assure des services dans les «

refuges

» pour mineurs et peut exercer les pouvoirs délégués par le procureur compétent.

»

Un projet de rapport a été adopté le 3 juin 2016 par «

la Commission des migrations, des réfugiés et des personnes déplacées

» de l’Assemblée parlementaire du Conseil de l’Europe, dans lequel la situation dans les iles grecques, y compris dans le camp de Vial, est brièvement décrite. Le rapport fait état du surpeuplement dans les camps de Chios et le fait que le système d’asile grec serait encore loin d’être opérationnel dans les «

hotspots

», y compris en raison de l’absence de l’aide promis par l’Union Européenne.

GRIEFS

Invoquant l’article

2 et 3 de la Convention, les requérants se plaignent de leurs conditions de détention dans les hotspots de VIAL et de SOUDA.

Invoquant l’article

5 §

1

f) de la Convention, les requérants se plaignent que leur détention est arbitraire, en raison notamment des conditions de détention et du fait qu’elle est fondée sur une décision administrative non motivée.

Invoquant l’article

5 §

2 de la Convention, les requérants se plaignent qu’ils n’ont reçu aucune information sur les raisons de leur arrestation et de leur détention, ni dans leur langue maternelle, ni dans une autre langue qu’ils pouvaient comprendre.

Invoquant l’article

5 §

4 de la Convention, les requérants se plaignent qu’ils ne pouvaient en pratique saisir aucune autorité judiciaire pour examiner la question de la légalité de leur détention.

QUESTIONS AUX PARTIES

1.

Y a-t-il eu violation de l’article 3 de la Convention en raison des conditions de détention des requérants dans les hotspots de VIAL et de SOUDA de l’île de Chios

?

2.

Au regard des exigences de l’article

5 §

1 de la Convention, la détention des requérants a-t-elle été «

régulière

»

?

3.

Les requérants ont-t-ils été informés, dans une langue qu’ils comprenaient, des raisons de leur détention, comme l’exige l’article

5 §

2 de la Convention

?

4.

L’ordre juridique grec a-t-il offert aux requérants la possibilité pratique d’obtenir une décision d’une juridiction interne sur la légalité de leur détention, comme l’exige l’article

5 §

4 de la Convention

?

ANNEXE

Allaa KAAK né le 11/09/1997 est un ressortissant syrien

Moutaz ABODAKA né le 12/08/1969 est un ressortissant palestinien

Yahya AHMADI né le 15/10/1999 est un ressortissant afghan

Fadia AL AZAB née le 11/11/1987 est une ressortissante syrienne

Subhi AL AZAB né le 10/03/1987 est un ressortissant syrien

Mahmoud AL SAID né le 21/09/1981 est un ressortissant palestinien

Salwa ALAM ALDDEN née le 07/11/1988 est une ressortissante syrienne

Nahla ALI ALHADJI née le 02/01/1989 est une ressortissante syrienne

Abbas ALI HAIDARI né le 21/03/2001 est un ressortissant afghan

Mohamed ALJASSEN né le 08/02/1990 est un ressortissant syrien

Abdullah ALKAIEM né le 01/01/1991 est un ressortissant palestinien

Mahmoud ALKAIEM né le 06/05/1983 est un ressortissant palestinien

Okba ALKHALIL né le 15/01/1984 est un ressortissant syrien

Douaa ALKHELANI née le 16/11/1989 est une ressortissante syrienne

Rana ALMELASALEH née le 19/03/1982 est une ressortissante syrienne

Almz ALSADOUN née le 01/03/1981 est une ressortissante syrienne

Falleeha ATI née le 12/04/1968 est une ressortissante iraquienne

Ghulam Dagastir AZIMI né le 01/07/1956 est un ressortissant afghan

Hasseebullah AZIMI né le 09/05/1999 est un ressortissant afghan

Meelad AZIMI né le 01/07/2001 est un ressortissant afghan

Omar AZIMI né le 01/07/1991 est un ressortissant afghan

Omar AZIMI né le 01/01/2015 est un ressortissant afghan

Rohina AZIMI née le 01/07/1990 est une ressortissante afghane

Sima AZIMI née le 01/07/1959 est une ressortissante afghane

Yalda AZIMI née le 01/07/1991 est une ressortissante afghane

Zabiullah AZIMI né le 16/09/2001 est un ressortissant afghan

Shima AZIZI née le 02/05/1988 est une ressortissante afghane

Sulatan Mohammad AZIZI né le 01/06/1976 est un ressortissant afghan

Fatima DUKHAN née le 25/03/1971 est une ressortissante syrienne

Ahmad GHANNAM né le 07/02/1998 est un ressortissant palestinien

Havin HAJ HANNAN née le 05/02/1969 est une ressortissante syrienne

Afifaa HALLAK née le 29/01/1985 est une ressortissante palestinienne

Oumar HAMPASHO né le 01/01/1988 est un ressortissant syrien

Aya ISSO née le 15/01/2000 est une ressortissante syrienne

Nourahan ISSO née le 21/03/1997 est une ressortissante syrienne

Abbas JAFFERI né le 08/07/1999 est un ressortissant afghan

Tarek KAAK né le 03/08/1999 est un ressortissant syrien

Haijaa KHOULANI née le 01/01/1970 est une ressortissante syrienne

Nazia MURADI née le 01/01/1988 est une ressortissante afghane

Taimor MURADI né le 01/01/1986 est un ressortissant afghan

Shadia NADWY née le 19/09/1980 est une ressortissante palestinienne

Ahmad OMAR né le 10/01/1990 est un ressortissant syrien

Wassim OMAR né le 02/02/1982 est un ressortissant syrien

Fadia QAIS née le 01/01/1976 est une ressortissante palestinienne

Riza QUASIMI né le 13/07/1999 est un ressortissant afghan

Jasmin RASHEED née le 02/01/1981 est une ressortissante syrienne

Javeed RAUFI né le 08/04/1990 est un ressortissant afghan

Nahid RAUFI née le 01/01/1995 est une ressortissante afghane

Kanawaty REEM née le 16/10/1986 est une ressortissante syrienne

Imad SALEM né le 01/01/1972 est un ressortissant syrien

Jamal YACOUB né le 11/11/1978 est un ressortissant palestinien