Halkin Kurtuluș Partisi Genel Bașkanliği împotriva Turciei

Comunicat la 14 septembrie 2017 A DOUA RĂSPUNSURI NR. 48747/09 HALKIN KURTULUȘ PARTICULAR 5326 privind amenzile de aplicare a afișelor la fața locului. Invocând art. 10 din Convenție, reclamantul declară că amenzile aplicate constituie o încălcare a dreptului său la libertatea de exprimare. Invocând art. 6 alineatul (1) și 3 (b) din Convenție, el se plânge și de lipsa de echitate a procedurilor de opoziție pe care le-a introdus în instanțele interne. În acest sens, el denunță absența în culpă și lipsa cercetării cu privire la cine a aplicat afișele în litigiu. A fost afectată libertatea de exprimare a reclamantului și, în special, dreptul său de a comunica informații sau idei, în sensul articolului 10 alineatul (1) din convenție?

(a se vedea mutatis mutandis Tüzel c. Turcia, nr. 57225/00, § 12, 21 februarie 2006) În acest caz, această atingere a fost prevăzută de lege și necesară, în sensul articolului 10 alineatul (2) La art. 6 alineatul (1) din Convenție, în domeniul său civil sau penal, se aplica procedura urmată în speță Aceste proceduri au răspuns principiului procesului echitabil, așa cum se prevede la art. 6 alineatul (1) din Convenție? În special, absența în fața instanțelor interne a fost compatibilă cu art. 6 alineatul (1) din Convenție (a se vedea Dientet c. Fr. Ance, 26 septembrie 1995, § 33, seria A nr. 325-A, B., P. c. Regatul Unit, nr. 36337/97 și 35974/97, § 36, CEDO 2001-III, Martinie c. Franța [GC], nr. 58675/00, § 39, CEDH 2006-VI, Olujić c. Croația, nr. 22330/05, § 70, 5 februarie 2009 și Nikolova și Vandova c. Bulgaria, nr. 20688/04, § 67, 17 decembrie 2013)

Communiquée le 14 septembre 2017

DEUXIÈME SECTION

Requête n o 47847/09

HALKIN KURTULUȘ PARTİSİ GENEL BAȘKANLIĞI

contre la Turquie introduite le 25 août 2009

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne les amendes administratives infligées au parti politique requérant en application de l’article 42 de loi n o 5326 sur les contraventions pour apposition des affiches sur les lieux publics. Invoquant l’article 10 de la Convention, le requérant allègue que les amendes infligées constituent une atteinte à son droit à la liberté d’expression. Invoquant l’article 6 §§ 1 et 3 b) de la Convention, il se plaint aussi du manque d’équité des procédures d’opposition qu’il a introduites devant les juridictions internes. Il dénonce à cet égard l’absence d’audience et l’absence de recherches quant à savoir qui avait apposé les affiches litigieuses.

QUESTIONS AUX PARTIES

1. Y a-t-il eu atteinte à la liberté d’expression du requérant, et spécialement à son droit de communiquer des informations ou des idées, au sens de l’article 10 § 1 de la Convention ? (voir, mutatis mutandis, Tüzel c. Turquie , no 57225/00, § 12, 21 février 2006) Dans l’affirmative, cette atteinte était-elle prévue par la loi et nécessaire, au sens de l’article 10 § 2 ? 2. L’article 6 § 1 de la Convention, dans sa branche civile ou pénale, était-il applicable aux procédures suivies en l’espèce ? Ces procédures ont-t-elles répondu au principe du procès équitable, comme l’exige l’article 6 § 1 de la Convention ? En particulier, l’absence d’audience devant les juridictions internes était-elle compatible avec l’article 6 § 1 de la Convention (voir Diennet c. Fr ance, 26 septembre 1995, § 33, série A no 325‑ A, B., P. c. Royaume‑Uni , nos 36337/97 et 35974/97, § 36, CEDH 2001‑III, Martinie c. France [GC], no 58675/00, § 39, CEDH 2006‑VI, Olujić c. Croatie , no 22330/05, § 70, 5 février 2009, et Nikolova et Vandova c. Bulgarie , no 20688/04, § 67, 17 décembre 2013) ?