DAȘ c. TURQUIE

Comunicat la 21 septembrie 2017 A DOUA RĂSPUNSURI NR. 36009/07 Hüseyin DAȘ împotriva Turciei introdusă la 6 august 2007 condamnarea la penalitate a reclamantului, în temeiul articolului 314 alineatul (2) din Codul penal, care reprimă dreptul de proprietate asupra unei organizații armate, pentru participarea la o campanie de semnare pentru a declara că Abdullah Öcalan, lider al unei organizații ilegale înarmate, deținut în închisoare, reprezintă o voință politică în Kurdistan. Invocând art. 9 și art. 10 din convenție, reclamantul se plânge de o încălcare a libertății sale de exprimare pe motiv de condamnare pentru participarea sa la campania de semnătură neviolentă, care, în opinia sa, era acoperită de dreptul său la libertatea de exprimare. A fost afectată libertatea de exprimare a reclamantului și, în special, dreptul său de a comunica informații sau idei, în sensul articolului 10 alineatul (1) din convenție În temeiul legii, această încălcare era necesară și prevăzută în sensul articolului 10 alineatul (2)? (a se vedea, mutatis mutandis, Bülent Kaya Turcia, nr. 52056/08, § 37-40, 22 octombrie 2013).

Communiquée le 21 septembre 2017

DEUXIÈME SECTION

Requête n

o

36909/07

Hüseyin DAȘ

contre la Turquie

introduite le 6 août 2007

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne

la condamnation au pénal du requérant, en application de l’article 314 § 2 du code pénal, réprimant l’infraction d’appartenance à une organisation armée, pour avoir participé à une campagne de signature visant à déclarer que Abdullah Öcalan, leader d’une organisation illégale armée, détenu en prison, représente une volonté politique en Kurdistan. Invoquant l’article 9 et 10 de la Convention, le requérant se plaint d’une atteinte à sa liberté d’expression à raison de sa condamnation pour sa participation à ladite campagne de signature non

‑

violente, qui selon lui, était couverte par son droit à la liberté d’expression.

QUESTIONS AUX PARTIES

1.

Y a-t-il eu atteinte à la liberté d’expression du requérant, et spécialement à son droit de communiquer des informations ou des idées, au sens de l’article 10 § 1 de la Convention

?

Dans l’affirmative, cette atteinte était-elle prévue par la loi et nécessaire, au sens de l’article 10 § 2

? (voir,

mutatis mutandis

,

Bülent Kaya

c.

Turquie

, n

o

52056/08, §§ 37-40, 22 octobre 2013).