GÜRBÜZ c. TURQUIE

Comunicat la 29 septembrie 2017 A DOUA SECȚIUNE Cerere nr. 4182/10 Șefika GÜRBÜZ împotriva Turciei introdusă la 11 iunie 2010 ÎN CEEA CE PRIVEȘTE cererea se referă la procedura penală care a avut loc împotriva reclamantei în temeiul articolului 312 din Codul penal anterior, care deținea dreptul de a-și exprima interesul față de dușmănie și dușmănie al poporului, din cauza conținutului unui raport pe care l-a citit la o declarație de presă. Invocând art. 10 din convenție, recurenta se plânge de o încălcare a dreptului său la libertatea de exprimare din cauza procedurii penale inițiate împotriva sa. Întrebări cu privire la părți S-a încălcat libertatea de exprimare a recurentei și în special dreptul acesteia de a comunica informații sau idei, în sensul articolului 10 alineatul (1) din convenție din cauza procedurii penale diligente împotriva sa, care a dus la o decizie de suspendare la pronunțarea hotărârii? (a se vedea Yașar Kaplan c. Turcia, nr. 56566/00, § 35, 24 ianuarie 2006 și Asl. Güneș c. Turcia (dec), nr. 53916/00, 13 mai 2004). În acest caz, această încălcare a fost prevăzută de lege și necesară, în sensul articolului 10 alineatul (2) (a se vedea Sürek c. Turcia 1) [GC], 26682/95, § 62, CEDO 1999-IV și Gündüz c. Turcia, n 35071/97, § 40, CEDO 2003-XI).

Communiquée le 29 septembre 2017

DEUXIÈME SECTION

Requête n

o

41982/10

Șefika GÜRBÜZ

contre la Turquie

introduite le 11 juin 2010

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne

la procédure pénale diligentée à l’encontre de la requérante sur le fondement de l’article 312 de l’ancien code pénal, qui disposait l’infraction de l’incitation du peuple à la haine et à l’hostilité, en raison du contenu d’un rapport que l’intéressée a lu lors d’une déclaration de presse. Invoquant l’article 10 de la Convention, la requérante se plaint d’une atteinte à son droit à la liberté d’expression à raison de la procédure pénale engagée à son encontre.

QUESTIONS AUX PARTIES

1.

Y a-t-il eu atteinte à la liberté d’expression de la requérante, et spécialement à son droit de communiquer des informations ou des idées, au sens de l’article 10 § 1 de la Convention

du fait de la procédure pénale diligentée à son encontre qui a abouti à une décision de sursis au prononcé du jugement ? (voir

Yașar Kaplan c. Turquie

, n

o

56566/00, §

35, 24

janvier 2006 et

Aslı Güneș c. Turquie

(déc), n

o

53916/00, 13 mai 2004).

2.

Dans l’affirmative, cette atteinte était-elle prévue par la loi et nécessaire, au sens de l’article 10 § 2

? (voir

Sürek c. Turquie

(n

o

1) [GC], n

o

26682/95, § 62, CEDH 1999‑IV et

Gündüz c. Turquie

, n

o

35071/97, §

40, CEDH

2003‑XI).