- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 12 octombrie 2017
- Stat pârât
- TUR
- Concluzia
- Affaire communiquée
Dickinson împotriva Turciei
Traducere în română AI
Comunicată la 12 octombrie 2017
SECȚIA A DOUA
Cererea nr. 25200/11 Micheal DICKINSON împotriva Turciei introdusă la 22 februarie 2011
OBIECTUL CAUZEI
Cererea privește condamnarea penală a reclamantului pentru insultarea primului ministru din cauza unei lucrări de colaj pe care a expus-o pentru a critica sprijinul politic al acestuia din urmă pentru războiul din Irak. Această lucrare ilustra capul primului ministru lipit pe corpul unui câine ținut de o lesă în formă de drapel american și afișa următoarea frază: «Nu vom fi câinele lui Bush». Invocând articolul 10 din Convenție, reclamantul se plânge de procedura penală desfășurată împotriva sa pentru lucrarea sa artistică și că a fost condamnat la finalul acestei proceduri pentru insultarea primului ministru.
ÎNTREBĂRI ADRESATE PĂRȚILOR
1. A avut loc o încălcare a dreptului reclamantului la libertatea de exprimare în sensul articolului 10 din Convenție din cauza condamnării sale penale pentru insultarea primului ministru (Lingens c. Austriei, 8 iulie 1986, seria A nr. 103, § 42, Vides Aizsardzības Klubs c. Letoniei, nr. 57829/00, § 40, 27 mai 2004, și Lopes Gomes da Silva c. Portugaliei, nr. 37698/97, § 30, CEDO 2000-X, Mamère c. Franței, nr. 12697/03, § 25, CEDO 2006-XIII)? În special, această condamnare era proporțională cu scopul legitim urmărit în sensul articolului 10 § 2 din Convenție, ținând cont în special de cuantumul amenzii judiciare aplicate și de suspendarea pronunțării hotărârii?
(a se vedea, de exemplu, Sürek c. Turciei (nr. 1) [MC], nr. 26682/95, § 64, CEDO 1999-IV, Chauvy și alții c. Franței, nr. 64915/01, § 78, CEDO 2004-VI, și Mor c. Franței, nr. 28198/09, § 61, 15 decembrie 2011)? 2. Jurisdicțiile interne au efectuat, în deciziile lor, o punere în balanță adecvată, cu respectarea criteriilor stabilite de jurisprudența Curții, între dreptul părții adverse la protecția reputației și dreptul reclamantului la libertatea de exprimare? (Von Hannover (nr. 2) [MC], nr. 40660/08 și 60641/08, §§ 108-113, CEDO 2012, și Axel Springer AG c. Germaniei [MC], nr. 39954/08, §§ 89-95, 7 februarie 2012; a se vedea de asemenea Couderc și Hachette Filipacchi Associés c. Franței [MC], nr. 40454/07, § 93, CEDO 2015 (extrase))?
Communiquée le 12 octobre 2017
DEUXIÈME SECTION
Requête n o 25200/11 Micheal DICKINSON contre la Turquie introduite le 22 février 2011
OBJET DE L’AFFAIRE
La requête concerne la condamnation au pénal du requérant pour insulte au Premier ministre en raison d’un travail de collage qu’il a exposé pour critiquer le soutien politique de ce dernier à la guerre en Irak. Ce travail illustrait la tête du Premier ministre collé sur le corps d’un chien tenu par une laisse en forme du drapeau américain et affichait la phrase suivante : « On ne sera pas le chien de Bush ». Invoquant l’article 10 de la Convention, le requérant se plaint de la procédure pénale diligentée à son encontre pour son travail artistique et d’avoir été condamné à l’issue de cette procédure pour insulte au Premier ministre.
QUESTIONS AUX PARTIES
1. Y a-t-il eu violation du droit du requérant à la liberté d’expression au sens de l’article 10 de la Convention à raison de sa condamnation au pénal pour insulte au Premier ministre ( Lingens c. Autriche , 8 juillet 1986, série A n o 103, § 42, Vides Aizsardzības Klubs c. Lettonie , n o 57829/00, § 40, 27 mai 2004, et Lopes Gomes da Silva c. Portugal , n o 37698/97, § 30, CEDH 2000 ‑ X, Mamère c. France , n o 12697/03, § 25, CEDH 2006 ‑ XIII) ? En particulier, cette condamnation était-elle proportionnée au but légitime poursuivi au sens de l’article 10 § 2 de la Convention, compte tenu notamment du montant de l’amende judiciaire infligée et du sursis au prononcé du jugement ? (voir, par exemple, Sürek c. Turquie (n o 1) [GC], n o 26682/95, § 64, CEDH 1999-IV, Chauvy et autres c. France , n o 64915/01, § 78, CEDH 2004-VI, et Mor c. France , n o 28198/09, § 61, 15 décembre 2011) ? 2. Les juridictions internes ont-elles effectué, dans leurs décisions, une mise en balance adéquate, dans le respect des critères établis par la jurisprudence de la Cour, entre le droit de la partie adverse à la protection de la réputation et le droit du requérant à la liberté d’expression ? ( Von Hannover (n o 2) [GC], n os 40660/08 et 60641/08, §§ 108-113, CEDH 2012, et Axel Springer AG c. Allemagne [GC], n o 39954/08, §§ 89-95, 7 février 2012 ;
voir également Couderc et Hachette Filipacchi Associés c. France [GC], n o 40454/07, § 93, CEDH 2015 (extraits) ?