- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 19 octombrie 2017
- Stat pârât
- RUS
- Concluzia
- Comunicată guvernului
Zhivitsa împotriva Rusiei
Traducere în română Auto
Comunicat la 19 octombrie 2017 SECȚIUNEA TERZĂ Cererea nr. 30877/16 Aleksandr Vladimirovich ZHIVITSA împotriva Rusiei depusă la 27 aprilie 2016 OBIECTUL CAUZEI Cererea se referă la neaplicarea perioadei legale de urmărire penală definită drept o chestiune penală substanțială de la art. 78 din Codul penal rus. Acesta prevede că, în ceea ce privește infracțiunile pedepsite cu pedeapsa cu moartea sau cu închisoarea pe viață, o instanță ar putea „să găsească imposibil de a absolvi [un acuzat] răspunderea penală”. Prin urmare, ar trebui impuse alte pedeapse decât pedeapsa cu moartea sau închisoarea pe viață. A fost discreția judiciară în ceea ce privește aplicarea termenului legal de urmărire penală circumscrisă, într-un mod previzibil și adecvat, prin legislația aplicabilă sau, cel puțin, orice practică judiciară stabilită anterior (de către Curtea Constituțională a Rusiei sau Curtea Supremă a Rusiei) pentru a evita arbitrabilitatea?
În caz contrar, a existat o încălcare a articolului 7 din Convenție din cauza refuzului de aplicare a termenului statutar pentru urmărire penală (compare Rohlena c. Republica Cehă [GC], nr. 59552/08, § 58, CEDH 2015; Kononov c. Letonia [GC], nr. 36376/04 , §§ 228-33, 17 mai 2010; K.-H.W. c. Germania [GC], nr. 37201/97 , §§§ 107 12, 22 martie 2001; și Previti c. Italia (dec.), nr. 1845/08 , §§ 85, 12 Februarie 2013)? Au existat încălcări ale articolelor 8 și 34 din Convenție din cauza inspecției formularului de cerere al reclamantului din data de 27 aprilie 2016 înainte de expediere la Curte (a se vedea Yefimenko c. Rusia , nr. 152/04, §§ 135-65, 12 februarie 2013)?
Communicated on 19 October 2017
THIRD SECTION
Application no. 30877/16 Aleksandr Vladimirovich ZHIVITSA against Russia lodged on 27 April 2016
SUBJECT MATTER OF THE CASE
The application concerns the non-application of the statutory period for prosecution defined as a matter of substantive criminal law by Article 78 of the Russian Criminal Code. It provided that in respect of crimes punishable by death penalty or life imprisonment a court could “find it impossible to absolve [a defendant] of criminal liability”. As a consequence, punishments other than death penalty or life imprisonment would need to be imposed. QUESTIONS tO THE PARTIES 1. Was the judicial discretion concerning the application of the statutory time-limit for prosecution circumscribed, in a foreseeable and adequate manner, by the applicable legislation or, at least, any previous settled judicial practice (by the Constitutional Court of Russia or the Supreme Court of Russia) to avoid arbitrariness?
If not, was there a violation of Article 7 of the Convention on account of the refusal to apply the statutory time-limit for prosecution (compare Rohlena v. the Czech Republic [GC], no. 59552/08, § 58, ECHR 2015; Kononov v. Latvia [GC], no. 36376/04 , §§ 228-33, 17 May 2010; K.-H.W. v. Germany [GC], no. 37201/97 , §§ 107 ‑ 12, 22 March 2001; and Previti v. Italy (dec.), no. 1845/08 , §§ 80 ‑ 85, 12 February 2013)? 2. Were there violations of Articles 8 and 34 of the Convention on account of the inspection of the applicant’s application form dated 27 April 2016 before its dispatch to the Court (see Yefimenko v. Russia , no. 152/04, §§ 135-65, 12 February 2013)?