OOO Ozon Media împotriva Rusiei

Comunicat la 19 octombrie 2017 SECȚIUNEA TERZĂ Cerere nr. 75388/14 OOO OZON MEDIA împotriva Rusiei depusă la 1 decembrie 2014 OBIECTUL CAUZEI Reclamantul este o societate de fiabilitate limitată care operează la Moscova. Doamna A. a avut dreptul de utilizare nedefinită în ceea ce privește o parcelă de teren. În 1996 statul l-a realocat pentru construcția unei stații hidroelectrice. În 2008 terenurile au devenit neutilizabile din cauza inundațiilor. În 2013 A. și societatea reclamantă au semnat un contract care să permită acesteia să ceară și să primească compensații în ceea ce privește pierderea și prejudiciul (în principal, profitul pierdut) în ceea ce privește relocarea terenurilor. Societatea reclamantă a depus în judecată statului, stabilindu-se dreptul la compensare prevăzut prin normele de compensare, astfel cum a fost pus în aplicare de decretul guvernului rus nr. 262 din 7 Mai 2003. La 10 februarie 2014, o instanță a respins cererea societății reclamante.

Fără a nega dreptul reclamantului la compensare, a respins evaluarea expertului prezentată de societate și a declarat că daunele trebuie calculate pe baza recomandărilor din 2004 formulate de Autoritatea Federală a Terenului. , că aceste recomandări au fost revocate în 2009 (decretul nr. 95 din 20 martie 2009 de către Ministerul Federal al Dezvoltării Economice) și că nu au fost adoptate noi recomandări după aceea. La 13 mai și 19 august 2014, instanța de recurs și, respectiv, instanța de casă au susținut hotărârea. A existat încălcarea articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție în ceea ce privește societatea reclamantă, în special din cauza presupusului concediere arbitrară a cazului numai în ceea ce privește necesitatea de a aplica o metodă specifică de calcul?

Communicated on 19 October 2017

THIRD SECTION

Application no. 75388/14

OOO OZON MEDIA

against Russia lodged on 1 December 2014

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The applicant is a limited-liability company operating in Moscow. Ms A. had a right of indefinite use in respect of a land plot. In 1996 the State reallocated it for the construction of a hydroelectric station. In 2008 the land became non-useable due to the floods. In 2013 A. and the applicant company signed a contract empowering the latter to claim and receive compensation in respect of loss and damage (mainly, lost profits) relating to the reallocation of the land. The applicant company sued the State, ascertaining the right to compensation prescribed by the Compensation Rules as implemented by the Russian Government’s decree no. 262 of 7 May 2003. On 10 February 2014 a court dismissed the applicant company’s claim.

Without denying the applicant’s entitlement to compensation, it discarded the expert assessment submitted by the company, and stated that damage was to be calculated on the basis of the 2004 Recommendations issued by the Federal Land Authority. The applicant appealed arguing, inter alia , that those Recommendations had been revoked in 2009 (decree no. 95 of 20 March 2009 by the Federal Ministry of Economic Development) and that no new recommendations were adopted thereafter. On 13 May and 19 August 2014 the appeal court and the cassation court respectively upheld the judgment. QUESTION tO THE PARTIES Was there a violation of Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention in respect of the applicant company, in particular, on account of the allegedly arbitrarily dismissal of the case solely with reference to the need to apply a specific method of calculation?