BAYRAM c. TURQUIE

Comunicat la 22 noiembrie 2017 A DOUA SECȚIUNE Cerere nr. 49428/12 Yusuf BAYRAM și Keten BAYRAM împotriva Turciei introduse la 30 May 2012 FOARTE DE L circumstanțele în care fiul celor care se află în situația de a muri, a doua zi după încarcerare, în celula de observație în care a fost plasat. Următoarele întrebări dezvăluie problemele ridicate în speță.

ÎntrebăriLE GUVERNULUI fiind înțelese că, în anumite circumstanțe bine definite, art. 2 din Convenție le revine autorităților obligația pozitivă de a lua măsuri preventive de ordin practic pentru a-i proteja pe indivizi împotriva lor înșiși, în special atunci când se află sub responsabilitatea statului, și ținând cont de jurisprudența referitoare la această obligație, precum și de cerințele privind reacția judiciară necesară în acest domeniu (a se vedea, printre altele, Tanrnabilir c. Turcia, n 21422/93, 16 noiembrie 2000, Keenan c. Regatul Unit, n 27229/95, CEDH 2001-III, Renolde c. Franța, n 5608/05, CEDH 2008 (extracturi), Mižigárová c. Slovacia, n 74832/01, 14 decembrie 2010, etoșelav c. Turcia, n 1413/07, 9 octombrie 2012 și Fernandes de Oliveira c. Portugalia, n 78103/14, 28 martie 2017), a existat în cazul în care încălcarea materială și/sau procedurală a dispoziției menționate anterior, având în vedere punctele și întrebările de mai jos.

Formularul de cunoștințe al condamnaților/deținuților ( Bayram, fiul reclamanților, nu se sinucide în camera de observare, este într-adevăr documentul menționat la art. 17 din Regulamentul privind centrele de observare și de clasificare din 17 iunie 2005, care ar fi trebuit să permită administrației de a evalua, printre altele, starea comportamentală și psihică a persoanei, în conformitate cu scopul prevăzut la art. 23 din Legea nr. 5275 privind executarea sentințelor și a măsurilor de securitate? În mod legal, ce greutate poate fi acordată conținutului acestui formular, având în vedere faptul că, în speță, acesta nu conține nici semnătura consilierului social B.G., care l-ar fi redactat, nici cea a lui Metin Bayram, care ar fi trebuit să fi fost interogat de acesta.

precizează că fratele mai mare al lui Metin Bayram a făcut deja închisoare pentru trafic de droguri (punctul 5), în timp ce, în cele din urmă, se arată că mai târziu, niciun membru al familiei sale nu a comis un delict (punctul VIII, 1); precizează că Metin Bayram, arestat și pentru trafic de droguri, nu era dependent de droguri (punctul 14); ), în timp ce unul dintre rapoartele medico-legale depuse la dosar a raportat prezența în metabolismul său a tetrahidrocanabinol (THC), și anume principalul element psihoactiv al canabisului, precizează că relațiile lui Metin Bayram cu soția și copiii săi erau în mod obișnuit (punctul VIII, 1, c și d), în timp ce acesta nu era niciodată căsătorit (punct nu conține nicio evaluare referitoare la întrebările nr. 31, precum și la întrebările nr. VIII, 2, 3 și 5, care par a fi a priori decisive.

Din dosar reiese că, în ziua admiterii sale în închisoare la 9 decembrie 2010, Metin Bayram a fost plasat singur într-o cameră de observare, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001 și cu art. 10 din Legea nr. 5275, și aceasta, pentru a evalua comportamentul său.

În acest context, ced de măsuri de supraveghere care au fost puse în aplicare în scopul acestei evaluări, știind că Metin Bayram este dat moartea a doua zi prin spânzurare, în aceeași cameră, în măsura în care plângerea pe care reclamanții au formulat-o 5 mai 2011 s-a bazat în mod explicit pe art. 2 din convenție și pe jurisprudența relevantă a Curții privind dreptul la protecția vieții, se poate considera că ancheta desfășurată în acest sens de procurorul Republicii Sincan A fost eficient, din moment ce investigațiile erau limitate doar la întrebarea dacă personalul penitenciarului a acționat rapid după ce a descoperit cadavrul lui Metin Bayram și dacă clinica închisorii era dotată corespunzător pentru a asigura o primă intervenție medicală Anexă.

Yusuf BAYRAM este un resortisant turc născut în 1954, rezident în Ankara și reprezentat de E. Beytar Keten BAYRAM este un resortisant turc născut în 1961, rezident în Ankara și reprezentat de E. Beytar.

Communiquée le 22 novembre 2017

DEUXIÈME SECTION

Requête n o 49428/12 Yusuf BAYRAM et Keten BAYRAM contre la Turquie introduite le 30 May 2012

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne les circonstances dans lesquelles le fils des requérants s’est donné la mort, le lendemain de son incarcération, dans la cellule d’observation où il avait été placé. Les questions ci-dessous révèlent les problèmes soulevés en l’espèce.

QUESTIONS AU GOUVERNEMENT

Étant entendu que, dans certaines circonstances bien définies, l’article 2 de la Convention met à la charge des autorités l’obligation positive de prendre préventivement des mesures d’ordre pratique pour protéger les individus contre eux-mêmes, notamment lorsqu’ils se trouvent sous la responsabilité de l’État, et compte tenu de la jurisprudence afférente à cette obligation ainsi qu’aux exigences relatives à la réaction judiciaire requise en la matière (voir, entre autres, Tanrıbilir c. Turquie , n o 21422/93, 16 novembre 2000, Keenan c. Royaume-Uni , n o 27229/95, CEDH 2001-III, Renolde c. France , n o 5608/05, CEDH 2008 (extraits), Mižigárová c. Slovaquie , n o 74832/01, 14 décembre 2010, Çoșelav c. Turquie , n o 1413/07, 9 octobre 2012, et Fernandes de Oliveira c. Portugal , n o 78103/14, 28 mars 2017), y a-t-il eu en l’espèce violation matérielle et/ou procédurale de la disposition susmentionnée, eu égard aux points et questions ci-dessous.

1) Le formulaire de connaissance des condamnés/détenus (« Hükümlü tutuklu tanıma formu »), rempli par le conseiller social B.G.

(« sosyal çalıșmacı ») le 10 décembre 2010, à savoir quelques heures avant que Metin Bayram, fils des requérants, ne se donne la mort dans la chambre d’observation, est-il bien le document mentionné dans l’article 17 du règlement sur les centres d’observation et de classement du 17 juin 2005, qui devait permettre à l’administration pénitentiaire d’évaluer, entre autres, l’état comportemental et psychique de l’intéressé, conformément au but énoncé à l’article 23 de la loi n o 5275 sur l’exécution des peines et des mesures de sûreté ? Dans l’affirmatif, quel poids peut-on accorder à la teneur de ce formulaire, compte tenu de la circonstance qu’en l’espèce celui-ci : – ne contient ni la signature du conseiller social B.G., qui l’aurait rédigé, ni celle de Metin Bayram, censé avoir été interrogé par celui-là ; – précise que le grand frère de Metin Bayram avait déjà fait de la prison pour trafic de stupéfiants ( point 5 ), alors qu’ensuite, il est indiqué qu’aucun membre de sa famille n’avait commis un délit ( point VIII, 1, e ) ; – précise que Metin Bayram, mis en détention également pour trafic de stupéfiants, n’était pas dépendant aux drogues ( point 14 ), alors que l’un des rapports médico-légaux versés au dossier fit état de la présence dans son métabolisme du tétrahydrocannabinol (THC), à savoir le principal constituant psychoactif du cannabis ;

– précise que les relations de Metin Bayram avec son épouse et ses enfants étaient « normales » ( point VIII, 1, c et d ), alors que celui-ci n’était jamais marié ( point 1 ) ; – ne contient aucune évaluation quelconque relativement aux questions n os 15 à 31 ainsi que les questions n os VIII, 2, 3 et 5, qui a priori semblaient décisives. 2) Il ressort du dossier que le jour-même de son admission dans la prison en date du 9 décembre 2010, Metin Bayram a été placé, seul, dans « une chambre d’observation », conformément au règlement susmentionné et l’article 10 de la loi n o 5275, et ce, afin d’évaluer son comportement.

Dans ce contexte, quid des mesures de surveillance qui avaient été mises en place aux fins de cette évaluation, sachant que Metin Bayram s’est donné la mort le lendemain par pendaison, dans cette même chambre ? 3) Dans la mesure où la plainte que les requérants avaient formulée le 5 mai 2011 reposait explicitement sur l’article 2 de la Convention et la jurisprudence pertinente de la Cour concernant le droit à la protection de la vie, peut-on considérer que l’enquête menée à cet égard par le procureur de la République de Sincan – qui a conclu à un non-lieu le 21 novembre 2011 – fut efficace, dès lors que les investigations se trouvaient limitées aux seules questions de savoir si le personnel pénitentiaire avait agi avec rapidité après avoir découvert le corps de Metin Bayram, et si le dispensaire de la prison était dûment équipé pour assurer une première intervention médical ? ANNEXE Yusuf BAYRAM est un ressortissant turc né en 1954, résidant à Ankara et représenté par E. Beytar Keten BAYRAM est une ressortissante turque née en 1961, résidant à Ankara et représentée par E. Beytar