MASLENNIKOV c. RUSSIE
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Affaire communiquée
MASLENNIKOV c. RUSSIE (CtEDO, 2017)
Comunicat la 1 decembrie 2017 SECȚIUNEA a treia Cerere nr. 2984/11 Sergey Pavlovich MASLANNIKOV împotriva Rusiei, introdusă la 17 aprilie 2011 EXPOSAT DE FAPT, recurentul, domnul Sergey Pavlovich Maslennikov, este un resortisant rus născut în 1968 și rezident în Ufa. Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează: Urmărirea penală împotriva lui X în legătură cu publicarea publicațiilor pe un site web la 8 mai 2008, Comitetul de anchetă din apropiere de Departamentul Procurorului Republicii Bachkontostan a deschis o anchetă penală împotriva lui X, înregistrată la n 8909817, ca urmare a publicării unor articole extremiste pe site-ul www.ufagub.com. La 8 octombrie 2008, anchetatorul V., însărcinat cu cazul penal n 8909817, a avut acces, între 09 05 și 20 de ore, la conținutul site-ului web în modul administrativ, în special la articolele publicate pe acest site și la comentariile anonime referitoare la aceste articole, indicând adresele IP autorii comentariilor și ora publicării acestora. La această conexiune, investigatorul V., în prezența a doi martori instrumentari, a înregistrat conținutul site-ului pe două CD R CD CD în modul următor : Toate articolele necomentarii au fost înregistrate pe un disc CD-R, și toate articolele comentate au fost înregistrate pe un al doilea disc CD-R (cu numărul de serie 39805). Tot la 8 octombrie 2008 (conform reclamantului la 10 octombrie 2008), anchetatorul V. l-a interogat pe reclamant în calitate de martor în cauza penală n 8909817. În timpul interogatoriului său, la a declarat că nu a publicat comentarii cu privire la articolele publicate pe site-ul web. În seara zilei de 25 februarie 2009, poliția a efectuat o percheziție la casa reclamantului și a luat computerul acestuia din urmă. După cum a spus reclamantul, în momentul percheziției, era bolnav cu febră mare. După această percheziție, reclamantul a fost condus de poliție la biroul anchetatorului V. El a făcut o mărturisire în care a publicat, pe baza computerului reținut la domiciliu, despre articolele prezentate pe site-ul web, comentarii care incită la ură față de persoanele care aparțin etniei bachkire și comentarii injuriose. Mărturisirea sa a fost transcrisă într-un proces verbal stabilit în aceeași seară la 20. 45. Potrivit reclamantului, anchetatorul V. a exercitat o presiune psihologică asupra sa în scopul de a-l face să mărturisească în sensul menționat anterior. Imediat după ce a primit mărturisirea sa, reclamantul a fost interogat în calitate de martor în cauza penală nr 8909817. Conform procesului-verbal al acestui interogatoriu, acesta a fost efectuat între 21 25 și 21 56 (conform reclamantului, acesta a avut loc între orele 23:00-2325). Conținutul declarațiilor reclamantului, rescrise în acest proces-verbal, era în esență identic cu cel al mărturisirii făcute anterior de către mai multe persoane. Încă în seara zilei de 25 februarie 2009, un polițist l-a dus pe solicitant la un centru medical aflat în imediata apropiere a biroului investigatorului, astfel încât acesta să poată fi examinat de un medic. Acesta din urmă a emis un certificat medical, întocmit la ora 23:30, conform căruia nu există nici o leziune asupra părților vizibile ale corpului. După examinarea medicală, reclamantul a fost eliberat. La 2 martie 2009, anchetatorul V. a deschis o anchetă penală (înregistrată la nr. 9009806) împotriva reclamantului pentru incitare la crimă [art. 282 alineatul (1) din Codul penal (CP) ], având în vedere conținutul comentariilor pe care l-ar fi publicat pe site-ul web. La 5 martie 2009, reclamantul, convocat de investigatorul V., l-a numit suspect în cauza penală n 9909806 îndreptat împotriva sa. El a fost asistat de un avocat la alegerea sa, care ar fi sfătuit-o să păstreze mărturisirea sa. Potrivit reclamantului, menținerea mărturisirii sale sa explică prin efectul presiunii psihologice exercitate asupra sale de către anchetator V. asupra sa în seara 25 februarie 2009, care ar fi avut un efect care ar fi continuat în timpul depoziției sale ca suspect. La 10 martie 2009, reclamantul a depus o plângere scrisă în fața procurorului, susținând că a făcut mărturisirea și declarațiile sale din 25 februarie și 5 martie 2009, sub forma unei presiuni psihologice exercitate de investigator V. La 12 martie 2009, reclamantul a ales un nou avocat. La 16 martie 2009, a emis o declarație scrisă către investigator V. prin care solicita excluderea de la mărturisirea și declarațiile sale din 25 februarie și 5 martie 2009, pe motiv că acestea fuseseră făcute în mod involuntar. La 22 martie 2009, anchetatorul V. a respins cererea reclamantului. La 8 iunie 2009, anchetatorul V., în prezența a doi martori instrumentari, a implicat o La 9 iunie 2009, autoritățile de urmărire penală au întocmit actul de acuzare și l-au notat reclamantului. În conformitate cu actul de punere sub acuzare, la date diferite cuprinse între 12 februarie și 26 septembrie 2008, reclamantul a postat pe site-ul web 459 comentarii anonime care incită la ură față de persoanele care aparțin etniei bachkire și comentarii injuriose față de două persoane identificate. Pentru fiecare comentariu atribuit reclamantului prin actul de acuzare, acesta menționa, printre altele, o dată și un interval orar al publicării sale, precum și o adresă IP asociată comentariii de către software-ul de publicare a site-ului web. Procesul penal și condamnarea reclamantului La 4 august 2009, tribunalul de la tribunalul din partea societății Oktiabrski (Impactul de fond al cauzei penale împotriva reclamantului cu privire la acuzațiile de privare de răspundere cu privire la □ și (d) (articolele 282 1 și, respectiv, 130 2 din CP). Printr-o decizie din 14 decembrie 2009, tribunalul a trimis cauza penală în fața procurorului pe motiv că actul de acuzare implică deficiențe în formularea acuzațiilor care nu puteau fi remediate în etapa de judecată. În special, el a indicat că nu i-a fost posibil să stabilească domeniul de aplicare a acuzațiilor cu privire la momentul în care comisia pentru încălcarea dreptului de proprietate având în vedere divergența dintre actul de acuzare și elementele de probă aduse de acuzație cu privire la indicarea momentului publicării comentariilor în litigiu. La 25 februarie 2010, Curtea Supremă a Republicii Bachkortostan a anulat hotărârea Tribunalului din Il Õ Oktiabrski din 14 decembrie 2009, pe motiv că formularea acuzațiilor în cauză nu se referea la examinarea judiciară a cauzei penale. La cauza a fost rejudecată pentru o nouă examinare pe fond și atribuită unui alt judecător. În cele din urmă, taxele de la art. 130 din CP au fost excluse din cauza concilierii dintre reclamant și părțile vătămate. În timpul procesului, în linia sa de apărare, reclamantul a încercat să demonstreze că ora publicării unui număr mare de comentarii, astfel cum se menționează în actul de punere sub acuzare, fie a fost stabilită în mod eronat de către autoritățile de urmărire penală, fie nu corespundea cu cea indicată în probele depuse de acuzare (de exemplu, de șase ori, comentarii referitoare la articole diferite ar fi fost publicate la aceeași oră, iar 15 comentarii ar fi fost publicate în afara sesiunilor de conectare la internet din calculatorul reclamantului). Pe de altă parte, reclamantul furnizează elemente de descărcare de gestiune, inclusiv programul său, și, pe baza acestora, a făcut apel la faptul că se afla la locul de muncă în momentul publicării majorității comentariilor. În plus, acesta a contestat, printre altele, eligibilitatea mai multor elemente de probă depuse de acuzare, în special mărturisirea și declarațiile sale din 25 februarie 2009, pe motiv că acestea fuseseră făcute de către el fără a fi vorba de un avocat și sub exercitarea unei presiuni psihologice. În plus, reclamantul a solicitat ca conținutul discului CD-R cu numărul serial 39805, obținut în cadrul cauzei penale nr 8909817 și anexat ca probă fizică la dosarul celei îndreptate împotriva sa, a fost examinat în instanță. După ce instanța a constatat că conținutul discului nu putea fi examinat din cauza degradării acestuia din urmă, el a solicitat instanței judecătorești o expertiză tehnică pentru a determina dacă este posibil să aibă acces la datele de pe disc. Instanța a respins cererile formulate de instanță. Printr-o hotărâre din 9 decembrie 2010, tribunalul din provincia Oktiabrski l-a recunoscut pe reclamantul vinovat de încălcarea dreptului comunitar, menționată la art. 28 alineatul (1) din CP și l-a condamnat la un an de închisoare cu suspendare. Având în vedere prescrierea penală, instanța l-a exonerat pe acesta de executarea pedepsei aplicate. În așteptarea hotărârii sale, instanța a stabilit că între 12 februarie și la 26 septembrie 2008, reclamantul a publicat cel puțin 495 de comentarii (la ore diferite) din ziua de judecată. Printre altele, după cum urmează, după ce a examinat și a evaluat toate dovezile depuse în dosarul penal, instanța [judecată] decât momentul comisiei pentru încălcarea dreptului comunitar de către [M. Maslennikov] diferă de cel care i-a fost atribuit de autoritățile responsabile cu urmărirea penală (...) având în vedere datele [furnizatorului de internet] referitoare la momentele de conectare [lui Maslennikov] la rețeaua de internet ; [judecata consideră] că a fost săvârșită cu o intenție unică și continuă în perioada cuprinsă între 12 februarie și 26 septembrie 2008 (...) [judecata] consideră, prin urmare, că este necesar să se excludă indicarea din momentul publicării fiecărui comentariu privind acuzațiile împotriva [dl Maslennikov] (...) Pentru a ajunge la concluzia vinovăției reclamantului, tribunalul sappappa, printre altele, cu privire la declarațiile de la În februarie 2009, după ce a considerat că acesta din urmă le-a făcut intenționat. În ceea ce privește dreptul de acces la conținutul discului CD-R în cursul procesului judiciar, instanța consideră că acest conținut a fost reflectat în procesul-verbal al inspecției efectuate de investigatorul V. la 8 iunie 2009. La 7 aprilie 2011, Curtea Supremă a Republicii Bachkortostan a confirmat hotărârea din 9 decembrie 2010 în apel. Declarațiile președintelui Republicii Bachkortostan și ale președintelui Curții Supreme a Republicii Bachkostostan La 4 martie 2011, președintele Republicii Bachkortostan și președintele Curții Supreme a Republicii Bachkostostan au participat la o reuniune a Biroului de administrație judiciară al Republicii Bachkortstan, în cursul căreia au făcut declarații. Conținutul discursului președintelui Curții Supreme a Republicii Bachkortostan pronunțat în timpul acestei reuniuni a fost raportat de agenția de informații Bashinform într-un buletin informativ. Acesta se citea după cum urmează în părțile sale relevante în speță Președintele Curții Supreme [republicei Bachkortostan] a consacrat în mod special o parte din discursul său în cauza [penală a dlui Maslennikov]. Maslennikov] a fost examinat între luna iulie 2009 și luna decembrie 2010. [Președintele Curții Supreme a Republicii Bachkortostan], care a subliniat că este inacceptabil să-i lase pe extremiști fără pedeapsă. Discursul președintelui Republicii Bachkortostan, rescris și publicat pe site-ul său, se citea după cum urmează în părțile sale relevante în speță Astăzi, s-a citat deja exemplul [dlui Maslennikov]. Acest om a ucis oameni, a pus stăpânire pe rațiune, pe dușmănie, pe ură, continuă să-și facă treaba, otrăvesc societatea cu veninul lor, iar oamenii care urăsc trebuie pedepsiți, sunt periculoși pentru societate, nu mai cred în putere, oamenii ăștia înrăutățesc situația, acționează în mod conștient. Noi încercăm aproape fiecare dintre noi, să ne atribuim ceea ce nu există; aceasta devine o normă de viață. [Văd] că oamenii nu sunt pedepsiți cu veninoase. Noi pedepsim un băiat flămând care [a furat mâncare] dar îl eliberăm pe un om veninos. GIEFS Invocând art. 6 1 din Convenție, reclamantul se plânge, sub diferite aspecte, de o interdicție a procedurii penale îndreptate împotriva sa. Acesta denunță, printre altele, nerespectarea principiului egalității de arme în ceea ce privește respingerea cererilor sale de depunere a probelor cu descărcare în gestiune, în special a cererii sale de a obține o expertiză tehnică a discului CD-R menționat la numărul de serie 39805. În plus, se plângea că instanțele interne nu și-au motivat în mod corespunzător deciziile, în special în ceea ce privește respingerea probelor care ar putea să-l exonereze. 1 și 2 litera (b) din convenție, recurentul invocă o încălcare a dreptului său de a fi judecat de o instanță imparțială și de a avea timpul necesar pentru pregătirea apărării sale din cauza reformularii cheltuielilor efectuate de tribunalul din la Õ Oktiabrski, în momentul pronunțării hotărârii din 9 decembrie 2010, referitor la momentul publicării comentariilor în litigiu. Invocând art. 6 1 și 3 (c) din Convenție, reclamantul se plânge că nu a fost asistat de un avocat la 25 februarie 2009. El consideră că absența unui avocat a adus atingere echității procedurii penale împotriva sa pe motiv că condamnarea sa s-a bazat pe mărturisirea și declarațiile făcute în acea zi. În cele din urmă, din unghiul art. 6 1 și 2 din Convenție, reclamantul declară că declarațiile președintelui Republicii Bachkortostan și ale președintelui Curții Supreme a Republicii Bachkortostan, făcute în cadrul reuniunii Biroului Administrației Judiciare a Republicii Bachkortostan din 4 martie 2011, i-au adus atingere prezumției sale de nevinovăție. Acesta susține că aceste declarații au constituit, de asemenea, o presiune asupra judecătorilor Curții Supreme a Republicii Bachkortostan, care au fost supuși la 7 aprilie 2011 examinării în recurs a cauzei penale îndreptate împotriva sa. 1 din Convenție? În special 1.1. Principiul egalității armelor a fost respectat în speță, în special în ceea ce privește respingerea cererii reclamantului care intenționează să obțină o competență tehnică a discului CD-R vărsat ca probă materială în dosarul cauzei penale menționate 1.2. Ce garanții de imparțialitate și independență au prezentat martorii care îl asistau pe investigatorul V. în transcrierea conținutului discului cu numărul de serie 39805 care a avut loc la 8 iunie 2009 1.3. Instanțele interne și-au motivat în mod corespunzător deciziile, în special în ceea ce privește respingerea mijloacelor reclamantului obținute din elementele de probă cu descărcare de gestiune prezentate de acesta (a se vedea, mutatis mutandis, Huseyn și alții c. Azerbaidjan, n 35485/05 și 3 altele, § 196 213, 26 iulie 2011) Având în vedere faptul că, la pronunțarea hotărârii din 9 decembrie 2010, judecătorul din fond a modificat acuzațiile împotriva reclamantului, în .. indicarea datei publicării fiecărui comentariu atribuit .. ............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. 1 din Convenție (a se vedea mutatis mutandis Krivoshapkin c Rusia, n 42224/02, § 44, 27 ianuarie 2011 și Ozerov c. Rusia, n 64962/01, § 54, 18 mai 2010) 2.1 Având în vedere același fapt, reclamantul a suferit o încălcare a dreptului său de a fi informat în cel mai scurt termen și într-un mod detaliat cu privire la natura și cauza acuzației aduse împotriva sa, precum și cu privire la dreptul său de a dispune de timpul necesar pentru pregătirea apărării sale, cu încălcarea articolului (a) și (b) din convenție (Matoccia c. Italia, n 23969/94, § 72, CEDH 2000 IX) Faptul că reclamantul nu a fost asistat de un avocat la 25 februarie 2009 constituie o încălcare a articolului 6 litera (c) coroborat cu art. 1 din Convenție ( Ibrahim și alții c. Regatul Unit [GC], nr. 50541/08, 50571/08, 50573/08 și 40351/09, § 249-274, 13 septembrie 2016) în ce moment a devenit pârâtul acuzat? În sensul autonom al acestui termen de pe teritoriul Convenției ( Simeonovi c. Bulgaria [GC], nr 2180/04, § 110, CEDH 2017 (extrași)) ]? Guvernul este invitat să precizeze dacă reclamantul, după ce a fost declarat vinovat În sensul autonom al acestui termen de pe teritoriul convenției, a fost informat cu privire la dreptul unui avocat, dreptul de a păstra tăcerea și dreptul de a nu depune mărturie împotriva ta și, în lai, în ce moment a fost și în ce mod. Având în vedere declarațiile făcute de președintele Republicii Bachkortostan și de președintele Curții Supreme a Republicii Bachkortostan la 4 martie 2011 privind reclamantul, în speță a fost respectată în conformitate cu art. 6 alineatul (2) din Convenție.