- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 19 ianuarie 2026
- Stat pârât
- FRA
- Concluzia
- Affaire communiquée
C8 (canal 8) împotriva Franței
Traducere în română Auto
Publicat la 9 februarie 2026 SECȚIUNEA CINQUECĂRCAREA nr. 17525/25 C8 (CANAL 8) împotriva Franței, introdusă la 10 iunie 2025, comunicată la 19 ianuarie 2026 OBIECTUL L De asemenea, Comisia consideră că, în cazul de față, Comisia nu ar trebui să fie de acord cu decizia Comisiei de inițiere a procedurii în cazul de față. Invocând art. 6 alineatul (1) din Convenție, societatea reclamantă denunță o încălcare a principiului echității care rezultă din faptul că, pe de o parte, Consiliul de Stat a refuzat să ia în considerare decizia l Pe de altă parte, Arcom și Consiliul de Stat nu au luat în considerare propunerea sa de a amâna difuzarea emisiunilor sale pentru a preveni difuzarea unor cuvinte reprobabile și mai bine ținute în frâu.
În plus, Comisia consideră că nu și-a putut exercita cu adevărat și pe deplin drepturile în contextul mai general al uimirii sau al controverselor cu care se confrunta în Franța. În conformitate cu art. 10 din convenție, societatea reclamantă susține că nereducerea autorizației sale de a comunica cu privire la TNT este o ingerință disproporționată în exercitarea libertății sale de a comunica. Invocând art. 13 din Convenție, societatea reclamantă consideră că nu a beneficiat de o acțiune efectivă pentru examinarea Ö Õ Õ a Õ Õ art. 10 din Convenție. Invocând art. 1 din Protocolul nr. 1, societatea reclamantă arată că respingerea candidaturii sale a dus la închiderea definitivă și ireversibilă a unui lanț de televiziune exploatat de mulți ani și a adus atingere intereselor sale patrimoniale pentru a-i impune să suporte o sarcină specială și exorbitantă, în afara proporției cu scopurile urmărite.
A epuizat societatea reclamantă căile de atac interne, astfel cum se prevede la art. 35 alineatul (1) din Convenție, în special în ceea ce privește …
Publié le 9 février 2026
CINQUIÈME SECTION
Requête n o 17525/25 C8 (CANAL 8) contre la France introduite le 10 juin 2025 communiquée le 19 janvier 2026
OBJET DE L’AFFAIRE
La société requérante exploitait un service de télévision diffusé sur la TNT (télévision numérique terrestre). La requête concerne la décision de l’Autorité de régulation de la communication audiovisuelle et numérique (« Arcom ») de ne pas renouveler son autorisation d’émettre sur la TNT. La société requérante a formé un recours en annulation contre cette décision, que le Conseil d’État a rejeté le 19 février 2025. Invoquant l’article 6 § 1 de la Convention, la société requérante dénonce une atteinte au principe d’équité résultant de ce que, d’une part, le Conseil d’État a refusé d’envisager la décision de l’Arcom comme étant une « sanction » prise à son encontre et, d’autre part, l’Arcom et le Conseil d’État n’ont pas tenu compte de sa proposition de différer la diffusion de ses émissions afin de prévenir la diffusion de propos répréhensible et mieux maîtriser l’antenne.
Elle estime en outre ne pas avoir pu faire valoir véritablement et pleinement ses droits dans le contexte plus général de l’hostilité ou de controverse dont elle faisait l’objet en France. Invoquant l’article 10 de la Convention, la société requérante soutient que la non-reconduction de son autorisation d’émettre sur la TNT est constitutive d’une ingérence disproportionnée dans l’exercice de sa liberté de communiquer. Invoquant l’article 13 de la Convention, la société requérante estime ne pas avoir bénéficié d’un recours effectif pour l’examen de son grief tiré de l’article 10 de la Convention.
Invoquant l’article 1 du Protocole n o 1, la société requérante expose que le rejet de sa candidature a provoqué la fermeture définitive et irréversible d’une chaîne de télévision exploitée depuis de nombreuses années, et a porté une atteinte à ses intérêts patrimoniaux propre à lui faire supporter une charge spéciale et exorbitante, hors de proportion avec les finalités poursuivies.
QUESTIONS AUX PARTIES
1. La société requérante a-t-elle épuisé les voies de recours internes, comme l’exige l’article 35 § 1 de la Convention, en particulier s’agissant du grief tiré de l’article 10 de la Convention et du grief tiré de l’article 1 du Protocole n o 1 ? 2. Y a-t-il eu en l’espèce violation de l’article 10 de la Convention et/ou des articles 6 § 1 de la Convention, 13 de la Convention, et 1 du Protocole n o 1 ?