CtEDO 07.12.2017 Auto

KARABULUT c. TURQUIE

RESPONDENT
TUR
HOTĂRÂRE
07.12.2017
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Affaire communiquée
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2017
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
KARABULUT c. TURQUIE (CtEDO, 2017)
HUDOC · oficial

Comunicat la 7 decembrie 2017 A DOUA SECȚIUNE Cerere nr. 74021/12 Mahmut KARABULUT împotriva Turciei, introdusă la 18 octombrie 2012 FOARTE DE L , al cărui reprezentant local a fost la Mersin, pentru a ține o declarație publică în fața presei. În timpul dispersării mulțimii, s-au petrecut încălțări între forțele de ordine și protestatari, iar reclamantul a fost rănit în mai multe locuri în frunte. Reclamantul a fost acuzat de încălcare a legii nr. 2911 privind întâlnirile și paradele publice, pentru elogierea unei infracțiuni și a unui criminal, pentru rezistență la poliție și în cele din urmă pentru degradarea bunurilor publice. În același timp, reclamantul a depus plângere împotriva polițiștilor care l-ar fi brutalizat. Această plângere a fost soluționată printr-un refuz care a fost confirmat de instanța de judecată din Tarsus. Invocând art. 3 din Convenție, reclamantul se plânge că a fost supus unui tratament abuziv în timpul dispersării demonstrației. El critică la fel de mult de care ar fi beneficiat forțele de ordine. Pe de altă parte, invocând articolele 10 și 11 din Convenție, reclamantul denunță o încălcare a dreptului său la libertatea de exprimare și de întrunire. Reclamantul a fost supus, cu încălcarea articolului 3 din convenție, unor tratamente inumane sau degradante în timpul dispersării manifestării de către forțele de ordine, având în vedere protecția procedurală împotriva tratamentelor inumane sau degradante (a se vedea, Bouyid c. Belgia [GC], 23380/09, §§ 114-123, CEDO 2015) și având în vedere decizia de nejudiciare pronunțată de procurorul Republicii Mercin, ancheta desfășurată în speță de autoritățile interne a îndeplinit cerințele articolului 3 din convenție având în vedere principiile generale care se desprinde din jurisprudența Curții cu privire la dreptul la libertatea de întrunire pașnică, amintite în hotărârea sa Kudrevičius și alții c. Lituania ([GC], n 37553/05, CEDO 2015) și în lumina, printre altele, a Hotărârilor Oya Ataman c. Turcia, n 74552/01, CEDO 2006 XIV, Balç 36443/06, § 44, 14 aprilie 2015, a fost încălcat dreptul reclamantului la libertatea de întrunire pașnică, în sensul articolului 11 alineatul (1) din convenție?

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă