NAGY AND KOVÁCS v. HUNGARY

Comunicat la 8 decembrie 2017 CUARTA SECȚIUNE Cererea nr. 29233/15 Vince NAGY și Laszlone KOVACS împotriva Ungariei depusă la 10 iunie 2015 OBIECTUL CAUZEI Cererea se referă la ploaiele de teren ale reclamanților care nu pot fi utilizate, din cauza poluării de deșeurilor preexistente, de la achiziționarea sa în 2001. cultivate nu au fost de folos. La 16 octombrie 2015 plățile de teren au fost în cele din urmă expropriate; totuși, litigiul care rezultă în ceea ce privește valoarea proprietății și deturnarea compensației expropriate este încă în așteptare. Reclamanții se plâng în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1, citit singur și coroborat cu art. 13 din Convenție, că acțiunile/inițiațiile compuse ale autorităților au constituit o situație durabilă în care proprietatea nu poate fi utilizată sau eliminată. În sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1 a existat vreo interferență cu bucuria pașnică a poseselor, în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1? În cazul în care interferența în cauză a avut loc un echilibru echitabil între cererile interesului general al comunității și cerințele de protecție a drepturilor fundamentale ale persoanei fizice (a se vedea, printre multe alte autorități, Jahn și alții c. Germania [GC], nr. 467220/99, 72203/01 și 72552/01, § 93, CEDH 2005‐VI)? Reclamanții au la dispoziție un remediu intern eficient pentru plângerea în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1, conform articolului 13 din Convenție?

Communicated on 8 December 2017

FOURTH SECTION

Application no. 29233/15

Vince NAGY and Laszlone KOVACS

against Hungary

lodged on 10 June 2015

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The application concerns the applicants’ plot of land which cannot be used, on account of pre-existing waste pollution, since its acquisition in 2001. The applicants’ criminal complaints and actions to have the area re

‑

cultivated were to no avail. On 16 October 2015 the plot of land was eventually expropriated; however, the ensuing litigation concerning the value of the property and the disbursement of the expropriation compensation is still pending.

The applicants complain under Article 1 of Protocol No. 1, read alone and in conjunction with Article 13 of the Convention, that the compounded actions/inactions of the authorities amounted to a long-lasting situation in which the property could be neither used nor disposed of.

QUESTIONS tO THE PARTIES

1.

Has Article 35 § 1 of the Convention been complied with in the present case?

2.

Has there been an interference with the applicants’ peaceful enjoyment of possessions, within the meaning of Article 1 of Protocol No.

1? If so, did the interference in question strike a fair balance between the demands of the general interest of the community and the requirements of the protection of the individual’s fundamental rights (see, among many other authorities,

Jahn and Others v. Germany

[GC], nos. 46720/99, 72203/01 and 72552/01, §

93, ECHR 2005‑VI)?

3.

Did the applicants have at their disposal an effective domestic remedy for their complaint under Article 1 of Protocol No. 1, as required by Article

13 of the Convention?