S.L. c. ROUMANIE et 2 autres affaires

Comunicate la 14 mai 2013 (52693/12), 10 iulie 2015 (80982/12), 14 februarie 2014 (36328/13) și 12 decembrie 2017 (52693/12, 80982/12 și 36328/13) SECȚIUNEA 4 Cerere nr. 52693/12 S.L. împotriva României și alte 2 cereri (a se vedea lista din anexă) Faptele și obiecțiunile referitoare la aceste cauze sunt rezumate în expunerea la fapte și întrebări a părților, care sunt disponibile pe HudoC. Întrebări adresate părților Care erau faptele pe care instanțele naționale le puteau transmite reclamanților în cadrul procedurii declaranții indezirabili din motive legate de securitatea națională, în conformitate cu art. 85 alin. Cum au putut instanțele naționale să informeze în mod concret reclamanții cu privire la faptele care stau la baza cererii, în conformitate cu dispozițiile actelor normative care reglementează activitățile legate de securitatea națională și protecția informațiilor clasificate, cum ar fi art. 85 alin. Instanțele interne erau obligate să verifice dacă clasificarea informațiilor era justificată și trebuiau să examineze motivele invocate de Serviciul de informații din România pentru a nu comunica documentele clasificate? De ce, în cazul în care au considerat necesar, instanțele interne puteau solicita Parchetului sau Serviciului de informații române să ridice caracterul secret al informațiilor clasificate pentru a asigura accesul reclamanților la faptele și documentele relevante în speță? (a se vedea, mutatis mutandis Regner c. Republica Cehă [GC], nr 35289/11, § 152 și următoarele., 19 septembrie 2017). A existat, în temeiul dreptului intern, o obligație pentru persoanele fizice de a fi asistate de un avocat în cursul procedurii, declaranții nedoriți și, în la mai, avocatul ales astfel ar trebui să beneficieze de un certificat eliberat de către Oficiul Registrului Național al Informațiilor [constituind] secrete de stat ( ? În absența unui certificat ONRISS, avocatul ales putea obține în mod util, ținând cont de procedura care trebuie urmată pentru obținerea unui astfel de certificat și de lungimea procedurii prevăzute la art. 85 și 86 din LÂNG n 194/2002 Care au fost mijloacele concrete prin care reclamanții erau informați de către autoritățile interne cu privire la posibilitatea de a fi asistați în procedură de către avocați titulari ai unui certificat ONNISS? A existat o bază de date accesibilă reclamanților unde ar fi putut găsi informații cu privire la avocații titulari ai unui certificat ONRISS Guvernul este invitat să informeze Curtea cu privire la numărul de avocați care dețin un astfel de certificat la data faptelor. În cadrul unei proceduri de declarare a unui străin nedorit din motive legate de securitatea națională, care era domeniul de aplicare al informațiilor clasificate pe care avocatul care deține un certificat ONNISS le putea transmite clientului său și care este procedura (a se vedea, de exemplu, A. și alții c. Regatul Unit [GC], n 3455/05, § 218-220, CEDH 2009) Anexă Lista cererilor 52693/12 S.L. v. România 80982/12 Muhammad and Muhammad v. România 36328/13 Hassine v. Romania

Communiquées les 14 mai 2013 (52693/12),

10 juillet 2015 (80982/12), 14 février 2014 (36328/13)

et 12 décembre 2017 (52693/12, 80982/12 et 36328/13)

QUATRIÈME SECTION

Requête n

o

52693/12

S.L. contre la Roumanie

et 2 autres requêtes

(voir liste en annexe)

Les faits et les griefs relatifs à ces affaires sont résumés dans les exposés des faits respectifs et questions aux parties, qui sont disponibles sur HUDOC.

QUESTIONS AUX PARTIES

1.

Quels étaient les faits que les juridictions nationales pouvaient transmettre aux requérants dans le cadre de la procédure les déclarant indésirables pour des raisons liées à la sécurité nationale, en vertu de l’article 85 § 4 de l’OUG n

o

194/2002 sur le régime des étrangers en Roumanie («

l’OUG n

o

194/2002

») tel qu’en vigueur à l’époque des faits

? Comment les juridictions nationales pouvaient-elles informer concrètement les requérants des «

faits qui fond[ai]ent la demande, dans le respect des dispositions des actes normatifs qui régissent les activités liées à la sûreté nationale et la protection des renseignements classés

», comme l’indique l’article 85 § 4 de l’OUG n

o

194/2002

?

2.

Les juridictions internes étaient-elles tenues de vérifier si la classification des informations était justifiée et devaient-elles se livrer à l’examen des raisons invoquées par le Service roumain de renseignement pour ne pas communiquer les pièces classifiées

? Est-ce que, si elles l’estimaient nécessaire, les juridictions internes pouvaient demander au parquet ou au Service roumain de renseignement la levée du caractère secret des informations classifiées afin d’assurer l’accès des requérants aux faits et documents pertinents en l’espèce

? (voir,

mutatis mutandis

,

Regner c.

République tchèque

[GC], n

o

35289/11, §§ 152 et suiv., 19

septembre 2017).

3.

Est-ce qu’il y avait, en vertu du droit interne, une obligation pour les requérants d’être assistés par un avocat au cours de la procédure les déclarant indésirables et, dans l’affirmative, l’avocat ainsi choisi devait-il bénéficier d’un certificat délivré par l’Office du registre national des informations [constituant des] secrets d’État («

certificat ORNISS

»)

? En l’absence d’un certificat ORNISS, l’avocat choisi pouvait-il l’obtenir utilement, compte tenu de la procédure à suivre pour obtenir un tel certificat et de la longueur de la procédure prévue par les articles 85 et 86 de l’OUG n

o

194/2002

?

4.

Quels étaient les moyens concrets par lesquels les requérants étaient informés par les autorités internes de la possibilité de se faire assister dans la procédure par des avocats titulaires d’un certificat ORNISS

? Existait-t-il une base de données accessible aux requérants où ils auraient pu trouver des renseignements sur des avocats titulaires d’un certificat ORNISS

?

Le Gouvernement est invité à informer la Cour du nombre d’avocats titulaires d’un tel certificat à l’époque des faits.

5.

Dans le cadre d’une procédure déclarant un étranger indésirable pour des raisons liées à la sécurité nationale, quel était l’étendue des informations classifiées que l’avocat titulaire d’un certificat ORNISS pouvait transmettre à son client et selon quelle procédure (voir, par exemple,

A. et autres c.

Royaume-Uni

[GC], n

o

3455/05, §§ 218-220, CEDH 2009)

?

ANNEXE

Liste des requêtes

1.

52693/12

S.L. v. Romania

2.

80982/12

Muhammad and Muhammad v. Romania

3.

36328/13

Hassine v. Romania