GOMOL v. SERBIA

Decizia nr. 59690/12 Rozita GOMOL împotriva Serbiei Curții Europene a Drepturilor Omului (A treia secțiune), care așezează la 12 decembrie 2017 în calitate de comitet compus din: Pere Pastor Vilanova, președinte, Branko Lubarda, Georgios A. Serghides, judecători și Fatoș Aracı, grefierul adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 11 septembrie 2012, Având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, după deliberare, hotărăsc după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDIU Reclamantul, dna Rozita Gomol, este un național sârb și sloven, născut în 1966 și trăiește în Koceljeva. Reclamantul a murit în cursul procedurii în fața Curții. Potrivit jurisprudenței Curții atunci când victima directă moare după depunerea cererii la Curte, moștenitorii reclamantului pot continua cererea, cu condiția ca acestea să aibă un interes legitim în menținerea cererii în numele decedatului (pentru, mutatis mutandis Ergezen c. Turcia , nr. 73359/10, § 28-30, 8 aprilie 2014). În acest caz, fiul reclamantului, dl Knežević Milenko, moștenitor juridic al reclamantului, a arătat un astfel de interes care îi conferă obligația de a continua această cerere în temeiul articolului 34 din Convenție. Guvernul sârb („ Guvernul”) a fost reprezentat inițial de fostul lor agent, dna V. Rodić, care a fost înlocuit ulterior de actualul agent, dna N. Plavšić. Fără a invoca nici un articol al Convenției, reclamantul s-a plâns de o lungime excesivă a litigiului de muncă care a durat între 29 aprilie 1991 și 24 martie 2011. Această plângere a fost comunicată guvernului. La 14 martie 2017 și 24 martie 2017, Curtea a primit declarații de decontare prietenoase semnate de părțile în temeiul cărora moștenitorul reclamantului a convenit să renunțe la orice alte cereri împotriva Serbiei în ceea ce privește faptele care dau naștere la această cerere împotriva unei angajamente ale Guvernului de a-i plăti 2,300 euro (2 mii trei sute de euro) pentru a acoperi orice prejudiciu moral mai puține sume care ar putea fi deja plătite în acest sens la nivel intern, plus orice impozit care ar putea fi imputabil reclamantului. Aceste sume vor fi convertite în monedă națională la rata aplicabilă la data plății și vor fi plătite în termen de trei luni de la data notificării deciziei luate de Curte. În cazul în care aceste sume nu au fost plătite în termenul de trei luni menționat mai sus, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pentru ele, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de neîndeplinire plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului. Curtea ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți. Este convins că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu găsește motive pentru a justifica o examinare continuă a cererii. Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide pentru a elimina aplicarea din lista de cazuri în conformitate cu art. 39 din Convenție. Adoptat în engleză și notificat în scris la 11 ianuarie 2018. Fatoș Aracı Pere Pastor Vilanova Președintele adjunct al grefierului

THIRD SECTION

DECISION

Application no. 59690/12

Rozita GOMOL

against Serbia

The European Court of Human Rights (Third Section), sitting on 12

December 2017 as a Committee composed of:

Pere Pastor Vilanova,

President,

Branko Lubarda,

Georgios A. Serghides,

judges,

and Fatoș Aracı,

Deputy Section Registrar,

Having regard to the above application lodged on 11 September 2012,

Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case,

Having deliberated, decides as follows:

FACTS AND PROCEDURE

The applicant, Ms Rozita Gomol, is a Serbian and Slovenian national, who was born in 1966 and lives in Koceljeva. The applicant died in the course of proceedings before the Court.

According to the Court’s case-law when the direct victim dies after the application was lodged with the Court, the applicant’s heirs may pursue the application provided that they have legitimate interest in maintaining the request on behalf of the deceased (for,

mutatis mutandis

:

Ergezen v. Turkey

, no. 73359/10, § 28-30, 8 April 2014). In the present case the applicant’s son Mr Knežević Milenko, legal heir of the applicant, showed such interest which gives her the requisite standing under Article 34 of the Convention to pursue this application.

The Serbian Government (“the Government”) were initially represented by their former Agent, Ms V. Rodić, who was subsequently substituted by their current Agent, Ms N. Plavšić.

Without invoking any Article of the Convention the applicant complained about excessive length of labour dispute which lasted between 29 April 1991 and 24 March 2011. This complaint was communicated to the Government.

On 14 March 2017 and 24 March 2017 the Court received friendly settlement declarations signed by the parties under which the applicant’s heir agreed to waive any further claims against Serbia in respect of the facts giving rise to this application against an undertaking by the Government to pay him EUR 2,300 euros (two thousand three hundred euros) to cover any and all non-pecuniary damage less any amounts which may have already been paid in that regard at the domestic level, plus any tax that may be chargeable to the applicant. This sums will be converted into national currency at the rate applicable on the date of payment, and will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court. In the event of failure to pay these sums within the above-mentioned three-month period, the Government undertake to pay simple interest on them, from the expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points.

The payment will constitute the final resolution of the case.

THE LAW

The Court takes note of the friendly settlement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no reasons to justify a continued examination of the application. In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.

For these reasons, the Court, unanimously,

Decides

to strike the application out of its list of cases in accordance with Article 39 of the Convention.

Done in English and notified in writing on 11 January 2018.

Fatoș Aracı

Pere Pastor Vilanova

Deputy Registrar

President