AKBAȘ v. TURKEY

Comunicat la 13 decembrie 2017 A DOUA SECȚIUNE Cerere nr. 63566/12 Harun AKBAȘ împotriva Turciei introdusă la 31 august 2012 PORTOFOLIUL DE LIMBARE Cererea se referă la relele tratamente aplicate reclamantului în timp ce a fost încarcerat la centrul penitenciar de tip L din Malta (Istanbul). La 16 septembrie 2008, poliția din Kartal (Istanbul) a fost brutalizată de gardieni ca urmare a unor tulburări care au avut loc în interiorul instituției. La 8 februarie 2012, Tribunalul de Poliție din Kartal (Istanbul) a condamnat patru gardieni la 3 La data de 12 martie 2012, reclamantul a fost informat cu privire la această hotărâre, în termen de cinci ani de la pronunțarea hotărârii, în conformitate cu art. 3 din convenție, cu o perioadă de probă de cinci ani.

Pe de altă parte, pe teren la art. 13 coroborat cu art. 3, reclamantul se plânge de lipsa unei căi de atac interne care i-ar fi permis să solicite despăgubiri pentru prejudiciul pe care consideră că l-a suferit.

În ceea ce privește protecția procedurală împotriva tratamentelor inumane și degradante, răspunsul judiciar al Tribunalului de Poliție din Kartal poate fi considerat ca îndeplinind cerințele prevăzute la art. 3 (a se vedea, între atâtea altele, Zeynep Özcan c. Turcia, nr 45906/99, § 44 și 45, 20 februarie 2007, Taylan c. Turcia, n 32051/09, § 46, 3 iulie 2012 și Cu toate acestea, în conformitate cu art. 3 din Convenție, hotărârea Tribunalului de Poliție din Kartal putea face obiectul unei căi de atac de către reclamant Hotărârea de condamnare însoțită de o suspendare în privința gardienilor îi oferea reclamantului, după cum se prevede la art. 13 din Convenție, o acțiune internă efectivă prin care ar fi putut solicita daune-interese pentru prejudiciul pe care consideră că l-a suferit din cauza faptelor denunțate În acest caz, guvernul este invitat să prezinte copii ale deciziilor relevante ale instanțelor interne.

Communiquée le 13 décembre 2017

DEUXIÈME SECTION

Requête n o 63566/12 Harun AKBAȘ contre la Turquie introduite le 31 août 2012

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne des mauvais traitements infligés au requérant alors qu’il était incarcéré au centre pénitentiaire de type L de Maltepe (Istanbul). Le 16 septembre 2008, l’intéressé fut brutalisé par les gardiens à la suite de certains troubles survenus au sein de l’établissement pénitentiaire. Le 8 février 2012, le tribunal de police de Kartal (Istanbul) condamna quatre gardiens à 3 000 livres turques d’amende chacun avec sursis au prononcé du jugement, accompagnée d’une durée probatoire de cinq ans. Ce jugement fut notifié au requérant le 12 mars 2012. Invoquant l’article 3 de la Convention, le requérant dénonce les coups qu’il a subis et se plaint d’une impunité accordée aux gardiens en raison du sursis prononcé à leur égard.

Par ailleurs, se situant sur le terrain de l’article 13 combiné avec l’article 3, le requérant se plaint de l’absence d’une voie de recours interne qui lui aurait permis de demander des dommages-intérêts au titre du préjudice qu’il estime avoir subi.

QUESTIONs AUX PARTIES 1. Au regard de la protection procédurale contre les traitements inhumains et dégradants, la réponse judiciaire apportée par le tribunal de police de Kartal peut-elle être considérée comme ayant répondu aux exigences de l’article 3 (voir, entre tant d’autres, Zeynep Özcan c. Turquie , n o 45906/99, §§ 44 et 45, 20 février 2007, Taylan c. Turquie , n o 32051/09, § 46, 3 juillet 2012, et Ateșoğlu c. Turquie , n o 53645/10, § 28, 20 janvier 2015) ? 2. Toujours sous l’angle du volet procédural de l’article 3 de la Convention, le jugement du tribunal de police de Kartal pouvait-il faire l’objet d’une voie de recours par le requérant ? 3. Le jugement de condamnation assortie d’un sursis à l’égard des gardiens offrait-il au requérant, comme l’exige l’article 13 de la Convention, un recours interne effectif par lequel il aurait pu demander des dommages-intérêts au titre du préjudice qu’il estime avoir subi en raison des faits dénoncés ? Dans l’affirmative, le Gouvernement est invité à produire copies des décisions pertinentes des juridictions internes.