TOŽIČKOVÁ c. RÉPUBLIQUE TCHÈQUE

Publicat pe 17 martie 2025 CINCEA SECȚIUNEA DOBÂNZARE nr. 21512/23 Alexandra TOŽIČKOVÁ împotriva Republicii Cehe, introdusă la 18 mai 2023, comunicată la 25 februarie 2025 OBIECTUL L September 2020 într-o mină de cărbune. Intrarea în mină fiind interzisă prin Legea minelor, poliția a recurs la forță pentru a prinde mai mulți protestatari. După ce a refuzat să părăsească locul în vederea continuării activității sale de jurnalist, în afara manifestanților, reclamanta a fost interpelată de poliție la ora 12:10 și eliberată la ora 14:25. În cadrul procedurii administrative inițiate de reclamantă, instanțele au concluzionat că somația de a părăsi locurile pe care le-a adresat poliția era neregulamentară, din cauza faptului că nu era proporțională, dar nu și a interpelării acesteia.

Referindu-se la principiul prezumției de legalitate a actelor administrative, instanțele au considerat că refuzul recurentei de a pune în aplicare această somație, presupus legal până la constatarea neregulii sale, a încălcat legea și a autorizat poliția să o pună în aplicare prin interpelarea recurentei. Întrucât a fost de scurtă durată și nu a cauzat reclamantului niciun prejudiciu fizic sau psihic, această interpelare nu a fost considerată disproporționată. Prin Decizia nr. I. ÚS 1212/22 din 10 ianuarie 2023 (notificată la 19 ianuarie 2023) În ianuarie 2023, Curtea Constituțională a declarat în mod evident că acțiunea constituțională a recurentei privind libertatea sa de a colecta și de a difuza informații este greșită.

Potrivit instanței, instanțele au examinat în mod corespunzător toate circumstanțele, al căror fapt că reclamanta a fost găsită la fața locului în calitate de jurnalistă și suficient de motivat pentru a ajunge la concluzia că: fiind ținută sub acuzare de somație a poliției, arestarea sa nu a fost nici disproporționată, nici excesivă. Recurenta se plânge că arestarea sa de către poliție ca urmare a unei somații considerate ilegale de către instanțe, pe care le-a împiedicat să continue să dea socoteală pentru demonstrație, a constituit o interferență în libertatea sa de exprimare incompatibilă cu art. 10 alin. (2) din Convenție.

A fost afectată libertatea de exprimare a recurentei și, în special, dreptul acesteia de a primi sau de a comunica informații, în sensul articolului 10 alineatul (1) din Convenție În la În special, în ce măsură îndatoririle și responsabilitățile pe care le presupune profesia recurentei sunt relevante pentru examinarea fondului său și pentru determinarea marjei de apreciere a statului în acest domeniu

Publié le 17 mars 2025

CINQUIÈME SECTION

Requête n o 21512/23 Alexandra TOŽIČKOVÁ contre la République tchèque introduite le 18 mai 2023 communiquée le 25 février 2025

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne la portée de la liberté d’une journaliste de se livrer à des activités de collecte d’informations lors d’une manifestation tenue le 5 septembre 2020 dans une mine de charbon. L’entrée à la mine étant interdite par la loi sur les mines, la police a eu recours à la force pour appréhender plusieurs manifestants. Après avoir refusé de quitter les lieux en vue de continuer son travail de journaliste, à l’écart des manifestants, la requérante a été interpellée par la police à 12h10 et libérée à 14h25. Dans la procédure administrative engagée par la requérante, les tribunaux ont conclu que la sommation de quitter les lieux que la police lui avait adressée était irrégulière, faute d’être proportionnée, mais pas son interpellation.

Se référant au principe de présomption de légalité des actes administratifs, les tribunaux ont considéré que le refus par la requérante d’obtempérer à ladite sommation, présumée légale jusqu’au constat de son irrégularité, contrevenait à la loi et autorisait la police à la mettre à exécution en interpelant la requérante. Ayant été de courte durée et n’ayant causé à la requérante aucun préjudice physique ou psychique, cette interpellation n’avait pas été jugée disproportionnée. Par la décision no. I. ÚS 1212/22 du 10 janvier 2023 (notifiée le 19 janvier 2023), la Cour constitutionnelle a déclaré manifestement mal fondé le recours constitutionnel de la requérante portant sur sa liberté de collecter et diffuser des informations.

Selon la cour, les tribunaux avaient dûment examiné toutes les circonstances, dont le fait que la requérante s’était trouvée sur les lieux en tant que journaliste, et motivé de façon suffisante leur conclusion qu’étant tenue d’obtempérer à la sommation de la police, son interpellation n’avait été ni disproportionnée ni excessive. La requérante se plaint que son interpellation par la police à la suite d’une sommation jugée irrégulière par les tribunaux, laquelle l’avait empêchée de continuer à rendre compte de la manifestation, a constitué une ingérence dans sa liberté d’expression incompatible avec l’article 10 § 2 de la Convention.

QUESTIONS AUX PARTIES

1. Y a-t-il eu atteinte à la liberté d’expression de la requérante, et spécialement à son droit de recevoir ou de communiquer des informations, au sens de l’article 10 § 1 de la Convention ? 2. Dans l’affirmative, cette atteinte était-elle nécessaire, au sens de l’article 10 § 2 ? 3. En particulier, dans quelle mesure les devoirs et responsabilités que comporte la profession de la requérante sont-ils pertinents pour l’examen de son grief et pour la détermination de la marge d’appréciation de l’État dans ce domaine ?