Comunicat la 19 ianuarie 2018 SECȚIUNEA a treia Cerere nr. 31816/08 Robert Anatolyevich STIRMANOV împotriva Rusiei introdusă la 4 iunie 2008 EXPOSAT DE FAPTĂ Reclamantul, Robert Anatolyevich Stirmanov, este un resortisant rus născut în 1937 și rezident în Arkhangelsk. Acesta este reprezentat în fața Curții de către domnul I.Yu. Telyatyev, avocat în Arkhangelsk. Faptele cauzei, astfel cum au fost prezentate de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează: La 26 aprilie 2005, L., director al unei întreprinderi unitare de stat, a depus o plângere penală împotriva reclamantului și a susținut că acesta, în calitate de președinte al comisiei pentru litigii a întreprinderii în cauză, și-a depășit atribuțiile și, prin urmare, a solicitat procurorului să deschidă o anchetă penală împotriva sa pentru ) (încălcare reprimată de art. 330 1 din Codul penal (CP)). Plângerea în cauză a făcut obiectul unei verificări preliminare efectuate de biroul procurorului districtual din regiunea d akhangelsk în temeiul articolului 144 din Codul de procedură penală (CPP). Respingerea de deschidere a unei anchete penale a fost inițial adoptată, apoi anulată pe cale ierarhică, precum și pe cale judiciară. La 24 aprilie 2006, procurorul-adjunct însărcinat cu transporturile din biroul procurorului districtual din regiunea d'Arkhangelsk a luat o decizie de refuzare din nou a unei anchete penale împotriva reclamantului. Această decizie se citea după cum urmează în părțile sale relevante din speță Se stabilește că domnul Stirmanov R.A. a comis o încălcare a dreptului comunitar reprimată prin art. 330 § 1 din CP, care, în conformitate cu art. 15 alineatul (2) din CP, este o gravitate medie. În conformitate cu art. 78 alineatul (1) litera (a) din CP, termenul de prescripție pentru infracțiunile de gravitate medie este stabilit la doi ani; domnul Stirmanov a comis infracțiunea în luna mai 2003, [prin urmare] este [desemnat] de răspunderea penală din motive de prescripție [art. 24 1 alineatul (3) ] la art. 24 1 alin. (3) indică faptul că o anchetă penală nu poate fi inițiată după depășirea termenului de prescripție. Întrucât termenul de prescripție pentru încălcarea dreptului comunitar al dlui Stirmanov a fost depășit printr-o decizie din 28 noiembrie 2005 s-a decis să nu fie dat în judecată penal. (...) [Procurorul adjunct a decis] 1. să respingă plângerea formulată de [L.] și să refuze să deschidă o anchetă penală împotriva domnului Stirmanov pentru încălcarea articolului 330 alineatul (1) din CP din motive de prescripție (...) Reclamantul, care nu ar fi primit o notificare a deciziei din 24 aprilie 2006 și ar fi luat cunoștință de aceasta în 2007, sesizează justiția cu privire la o cerere în anulare a deciziei respective. Printr-o decizie din 28 ianuarie 2008, tribunalul din provincia Oktiabrski din orașul d akhangelsk l-a detronat pe reclamant. Tribunalul a indicat că decizia în litigiu era conformă cu legislația penală în vigoare. La 29 februarie 2008, Curtea Regională din Arhanghelsk a respins cererea reclamantului, după ce a preluat concluziile Tribunalului de Primă Instanță. Invocând art. 6 alineatul (2) din Convenție, reclamantul se plânge de o încălcare a principiului prezumției de nevinovăție în ceea ce privește decizia procurorului-adjunct însărcinat cu transporturile din cadrul biroului procurorului districtual din regiunea D În special, acesta denunță motivația deciziei menționate anterior, reproșându-i să reflecte sentimentul că a fost vinovat de încălcarea articolului 330 1 din CP. În plus, el se plângea că instanțele interne sesizate cu cererea sa de anulare a deciziei menționate nu au reușit să corecteze presupusa încălcare. Având în vedere verificarea preliminară efectuată împotriva reclamantului în temeiul articolului 144 din Codul de procedură penală, care este soluționată prin decizia procurorului adjunct însărcinat cu transporturile din cadrul biroului procurorului districtual din regiunea D 26 martie 1982, §§ 34, seria A n 49, și Minelli c. Elveția , 25 martie 1983, § 32, seria A n 62) În . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 din Codul penal, a fost vinovată persoana care a făcut-o în mod legal? A putut reclamantul să exercite dreptul la apărare în cadrul verificării preliminare, care este pusă sub semnul întrebării prin decizia respectivă sau în cadrul procedurii în fața instanțelor naționale, care s-a încheiat prin decizia Curții Regionale d , citată anterior, punctul 37)
Communiquée le 19 janvier 2018
Requête n
o
31816/08
Robert Anatolyevich STIRMANOV
contre la Russie
introduite le 4 juin 2008
Le requérant, M. Robert Anatolyevich Stirmanov, est un ressortissant russe né en 1937 et résidant à Arkhangelsk. Il est représenté devant la Cour par M
e
I.Yu. Telyatyev, avocat à Arkhangelsk.
Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par le requérant, peuvent se résumer comme suit.
Le 26 avril 2005, L., directeur d’une entreprise unitaire d’État, déposa une plainte pénale à l’encontre du requérant. Il alléguait que ce dernier, en tant que président de la commission des litiges de l’entreprise en question, avait outrepassé ses fonctions, et il demandait par conséquent au procureur d’ouvrir une enquête pénale à son encontre pour «
actes illicites arbitraires
» (
самоуправство
) (infraction réprimée par l’article 330
§
1 du code pénal (CP)).
La plainte en question fit l’objet d’une vérification préliminaire menée par le bureau du procureur de la région d’Arkhangelsk sur la base de l’article
144 du code de procédure pénale (CPP). Des refus d’ouverture d’une enquête pénale furent initialement adoptés, puis annulés par la voie hiérarchique ainsi que par la voie judiciaire.
Le 24 avril 2006, le procureur adjoint chargé des transports du bureau du procureur de la région d’Arkhangelsk prit une décision portant refus, à nouveau, d’ouvrir une enquête pénale à l’encontre du requérant. Cette décision se lisait comme suit en ses parties pertinentes en l’espèce
:
«
Il est établi que M. Stirmanov R.A. a commis l’infraction réprimée par l’article
330 §
1 du CP, qui, d’après l’article 15
§
2 du CP, est d’une gravité moyenne.
Selon l’article 78
1.a) du CP, le délai de prescription pour les infractions de gravité moyenne est fixé à deux ans
; M. Stirmanov a commis l’infraction au mois de mai 2003, [par conséquent] il est [dégagé] de la responsabilité pénale pour cause de prescription (article 24
§
1 alinéa 3).
L’article 24
§
1 alinéa 3 indique qu’une enquête pénale ne peut être ouverte après le dépassement du délai de prescription. Puisque le délai de prescription pour l’infraction commise par M. Stirmanov a été dépassé, par une décision du 28 novembre 2005 il a été décidé de ne pas le poursuivre pénalement. (...)
[le procureur adjoint a décidé]
1.de rejeter la plainte introduite par [L.] et de refuser d’ouvrir une enquête pénale à l’encontre de M. Stirmanov pour l’infraction à l’article 330
1.du CP pour cause de prescription (...)
»
Le requérant, qui n’aurait pas reçu de notification de la décision du 24
avril 2006 et aurait pris connaissance de celle-ci en 2007, saisit la justice d’une demande en annulation de ladite décision.
Par une décision du 28 janvier 2008, le tribunal de l’arrondissement Oktiabrski de la ville d’Arkhangelsk débouta le requérant. Le tribunal indiqua que la décision litigieuse était conforme à la législation pénale en vigueur.
Le requérant interjeta appel de la décision du 28 janvier 2008, soutenant, entre autres, qu’il avait été reconnu coupable d’une infraction dans le cadre d’une procédure non judiciaire sans avoir pu exercer ses droits de la défense.
Le 29 février 2008, la cour régionale d’Arkhangelsk rejeta l’appel du requérant, après avoir fait siennes les conclusions du tribunal de première instance.
Invoquant l’article 6
§
2 de la Convention, le requérant se plaint d’une violation dans son chef du principe de la présomption d’innocence eu égard à la décision du procureur adjoint chargé des transports du bureau du procureur de la région d’Arkhangelsk en date du 24 avril 2006. En particulier, il dénonce la motivation de ladite décision, lui reprochant de refléter le sentiment qu’il était coupable de l’infraction à l’article 330
§
1 du CP. Il se plaint en outre que les juridictions internes saisies de sa demande d’annulation de ladite décision aient failli à redresser la violation alléguée.
1.
Eu égard à la vérification préliminaire conduite à l’égard du requérant sur la base de l’article 144 du code de procédure pénale, qui s’est soldée par la décision du procureur adjoint chargé des transports du bureau du procureur de la région d’Arkhangelsk en date du 24 avril 2006, le requérant a-t-il été «
accusé d’une infraction
» au sens de l’article 6
§
2 de la Convention (
Adolf c.
Autriche,
26 mars 1982, §§
29
‑
34, série A n
o
49, et
Minelli c. Suisse
, 25
mars 1983, §§
30
‑
32, série A n
o
62)
?
2.
Dans l’affirmative, la présomption d’innocence garantie par l’article
6 §
2 de la Convention a-t-elle été respectée en l’espèce
? En particulier, eu égard à la motivation de la décision du 24 avril 2006 susmentionnée, selon laquelle le requérant avait commis une infraction à l’article 330
§
1 du code pénal, la «
culpabilité
» de l’intéressé a-t-elle été «
légalement
» établie
? Le requérant a-t-il pu exercer les droits de la défense dans le cadre de la vérification préliminaire, qui s’est soldée par ladite décision, ou dans le cadre de la procédure devant les juridictions nationales, qui s’est terminée par la décision de la cour régionale d’Arkhangelsk du 29 février 2008 (
Minelli
, précité, §
37)
?