CIOCOIU v. ROMANIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Communicated
CIOCOIU v. ROMANIA (CtEDO, 2018)
Comunicat la 20 ianuarie 2018 CUARTA SECȚIUNE Cerere nr. 46797/16 Paul CIOCOUI împotriva României depusă la 13 decembrie 2016 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Paul Ciocoiu, este un național român, născut în 1989 și este în prezent reținut în închisoarea Giurgiu. El este reprezentat în fața Curții de către dna C. Boghină, un avocat practicant în București. Faptele cazului, astfel cum a prezentat reclamantul, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul a suferit din copilărie o tulburare comportamentală cu simptome precum dificultăți majore de învățare și lipsa de concentrare. În 2012 a început să primească tratament cu anxiolitice. În iulie 2015, după reevaluarea într-o clinică psihiatră, diagnosticul reclamantului a fost confirmat și a fost recomandat tratamentul cu medicamente și reevaluarea psihiatrică constantă. La 3 septembrie 2015, el a fost arestat după ce a comis o infracțiune de trafic rutier. Reclamantul a respins cererea de o condamnare mai puțin severă din cauza faptului că a suferit de o tulburare mentală și, la 16 martie 2016, Curtea județului București l-a condamnat la trei ani și opt luni de închisoare. La 31 august 2016, aproape un an după ce a fost încarcat în detenție, reclamantul a suferit o evaluare medicală. În această ocazie a fost diagnosticat cu o tulburare de personalitate disocială cu simptome precum comportamentul antisocial, instabilitatea emoțională și comportamentul agresiv. A fost recomandat tratament cu antidepresive, ansiolitice și neuroleptice, precum și consiliere psihologică și reevaluare medicală atunci când este necesar. Ulterior, cererea reclamantului de admitere la o secțiune psihiatrica a unui spital de închisoare a fost aprobată de administrația închisorii. Cu toate acestea, în ciuda cererilor repetate de către reclamant și de către o organizație neguvernamentală, transferul nu a fost încă operat. Între 4 și 6 iulie 2017 reclamantul a fost supus examinărilor medicale care au confirmat diagnosticul anterior și au identificat simptome suplimentare, cum ar fi pierderea de autocontrol, vise intruzive și anxietate. A fost recomandat să continue tratamentul medicamentului și să facă consiliere psihologică, psihoterapie individuală și terapie de grup. 10. Reclamantul susține că problemele sale de comportament, care sunt cauzate de condiția sa mentală, sunt pedepsite în mod constant cu sancțiuni disciplinare, cele mai des constau în izolare în sala de înaltă securitate și interdicție a vizitelor sau activităților. Potrivit reclamantului, acest tratament de către autoritățile închisoare intensifică simptomele stării sale mentale. De exemplu, între ianuarie și mai 2017, el a fost obiectul unsprezece rapoarte disciplinare. Reclamantul susține, de asemenea, că incapacitatea sa de a comunica cu alții cauzată de boala sa a provocat, de asemenea, motive agresive de la co-deteniți. Prin urmare, el a avut în mod constant de a face față stresului și conflictului care a pus o tulpină psihică și fizică semnificativă pe el, agravată de absența totală a consilierii psihologice sau terapiei. Legea internă și internațională relevantă 11. Dispozițiile relevante ale Legii nr. 254/2013 privind îndeplinirea condamnărilor la închisoare, care a intrat în vigoare la 1 februarie 2014, se citește după cum urmează: art. 73 – Asistența medicală în cazuri speciale „... (6) Închiserile sau spitalele de închisoare cu secțiuni psihice speciale pentru deținuți cu boli mentale severe se stabilesc prin decizia directorului general al Administrației Naționale de Prizoni.” art. 94 – Dispoziții speciale privind persoanele condamnate cu handicap „(1) Administrația Națională a Penitenciarelor și administrația închisorii adoptă măsuri specifice pentru a proteja sănătatea fizică și mentală a persoanelor condamnate cu handicap. (2) Participarea la activități educaționale și culturale, terapie, consiliere psihologică, asistență socială și activități morale-religioase trebuie asigurată persoanelor condamnate cu handicap, în conformitate cu opțiunile și abilitățile lor ...” 12. Excerturile standardelor internaționale relevante privind detenția deținuților bolnavi sunt citate în Gheorghe Predescu v. România , (nr. 19696/10, §§ 31-33, 25 februarie 2014). COMPLAINTA 13. Reclamantul se plânge în temeiul articolului 3 din Convenție că ar fi trebuit să fie plasat într-o secțiune psihiatru dintr-un spital de închisoare, unde ar fi putut beneficia de un tratament adecvat pentru starea mentală. El susține că detenția sa, fără nici un acces la terapie psihiatrică, consiliere psihologică sau activități adecvate, a avut un impact negativ asupra stării sale mentale și a constituit tratamente inumane și degradante. 14. În baza articolului 14 din Convenție, reclamantul se plânge, de asemenea, că a fost discriminat de către autoritățile închisoare din cauza starei sale mentale de sănătate. El a susținut că absența unui tratament medical adecvat pentru starea sa mentală și absența personalului specializat în închisoare l-au făcut să se simtă stigmatizat și intensificat sentimentele de izolare. Condițiile de detenție ale reclamantului sunt compatibile cu cerințele de la art. 3 din Convenție? În special: (a) este sănătatea reclamantului compatibile cu condițiile de detenție ale acestuia? (b) există vreun mijloc legal de transfer al unei persoane cu o boală mentală, cum ar fi reclamantul din închisoare la un centru psihiatric adecvat? A beneficiat reclamantul de îngrijire medicală adecvată la starea sa mentală și în conformitate cu recomandările medicului său în detenție? A avut reclamantul la dispoziție un remediu intern eficient pentru plângerea sa privind compatibilitatea statului său de sănătate cu condițiile de detenție, conform articolului 13 din Convenție? Presupunerea faptului că autoritățile închisoare nu a furnizat reclamantului un tratament medical adecvat constituie discriminarea împotriva reclamantului din cauza condiției sale mintale, în contravenție cu art. 14 citit în conjuncție cu art. 3 din Convenție? Guvernul este invitat să trimită o copie a dosarului medical al reclamantului.