Comunicat la 15 februarie 2018 A DOUA SECȚIUNE Cerere nr. 21126/15 . Acest articol expunea faptul că reclamantul, un procuror al Republicii care a fost arestat și pus sub acuzare pentru apartenență la o organizație criminală numită Ergenekon la momentul faptelor, ar fi complotat cu militarii în cadrul unei anchete judiciare pe care l-a condus la adresa organizației Gülen. Vom dovedi că organizația Gülen este o organizație criminală și, pentru asta, vom inventa dovezi. Instanțele interne l-au desconsiderat pe reclamant pentru cererea sa de despăgubire pe motivul că articolul a respectat limitele libertății jurnalistice, precum și echilibrul care trebuia să existe între formă și substanță și că acesta era conform realității aparente în momentul publicării sale. În plus, Curtea Constituțională a hotărât că articolul în cauză nu se referea la activitățile profesionale ale reclamantului în calitate de procuror, ci se referea la fapte care au stat la baza arestării din partea statului membru respectiv în cadrul urmăririi penale împotriva sa. Invocând articolele 6, 8, 10 și 13, reclamantul se plânge de o încălcare a dreptului său la protecție a reputației și a drepturilor sale de personalitate din cauza publicării în litigiu și a lipsei unui răspuns judiciar adecvat. Von Hannover c. Germania, n 59320/00, § 50, CEDO 2004 VI, Sanchez Cadenas c. Norvegia, n 12148/03, § 38, 4 octombrie 2007, Pfeifer c. Austria, n 12556/03, § 35, 15 noiembrie 2007, A. c. Norvegia, n 28070/06, § 64, 9 aprilie 2009, Polanco Torres și Movilla Polanco c. Spania, n 34147/06, § 40, 21 septembrie 2010, Axel Springer AG c. Germania [GC], n 39954/08, § 83, 7 februarie 2012 și Petrie c. Italia , n 2532/12 , § 39, 18 mai 2017) În la În special, instanțele interne au efectuat, în deciziile lor, o balanță adecvată, în conformitate cu criteriile stabilite de jurisprudența Curții, între dreptul reclamantului la respectarea vieții private și dreptul părții adverse la libertatea de exprimare (Axel Springer AG, citată anterior, §§ 89-95, Von Hannover c. Germania (n [GC], n 40660/08 și 60641/08, § 108 113, CEDH 2012; a se vedea, de asemenea, Couderc și Hachette Filipacchi Associates c. Franța [GC], n 40454/07, § 93, CEDH 2015 (extracturi) și, în special, în ceea ce privește modul în care informațiile sunt obținute și baza lor de date, precum și conținutul, forma și repercusiunile articolului În cazul de față, utilizat de instanțele interne, este un criteriu relevant și suficient pentru exercitarea în comun a dreptului reclamantului de a-și respecta viața privată și libertatea presei?
Communiquée le 15 février 2018
Requête n
o
21126/15
İlhan CİHANER
contre la Turquie
introduite le 30 mars 2015
La requête concerne
un article de presse, intitulé «
Le procureur est dedans jusqu’au cou
» et «
Il a appuyé sur le bouton après le petit-déjeuner avec [le colonel] Çiçek
», et publié dans le quotidien national
Yeni Șafak
. Cet article exposait que le requérant, un procureur de la République qui a été arrêté et mis en examen pour appartenance à une organisation criminelle dénommée
Ergenekon
à l’époque des faits, aurait comploté avec des militaires dans le cadre d’une enquête judiciaire que l’intéressé menait contre l’organisation
Gülen
. D’après l’article litigieux, l’intéressé aurait notamment affirmé que «
l’on va prouver que l’organisation
Gülen
est une organisation criminelle et, pour ce faire, on va inventer des preuves
».
Les tribunaux internes déboutèrent le requérant de sa demande de réparation aux motifs que l’article litigieux respectait les limites de la liberté journalistique ainsi que l’équilibre devant exister entre la forme et la substance et qu’il était conforme à la réalité apparente au moment de sa publication. En outre, la Cour constitutionnelle estima que l’article litigieux ne concernait pas les activités professionnelles du requérant en tant que procureur mais portait sur des faits à l’origine de l’arrestation de l’intéressé dans le cadre des poursuites engagées à son encontre.
Invoquant les articles 6, 8, 10 et 13, le requérant se plaint d’une atteinte à son droit à la protection de la réputation et de ses droits de la personnalité en raison de la publication litigieuse et de l’absence d’une réponse judiciaire adéquate.
1.
Y a-t-il eu atteinte au droit du requérant au respect de sa vie privée, au sens de l’article 8 § 1 de la Convention (
Von Hannover c.
Allemagne
, n
o
‑
VI,
Sanchez Cardenas c.
Norvège
, n
o
12148/03, § 38, 4 octobre 2007,
Pfeifer c. Autriche
, n
o
12556/03, § 35, 15
novembre 2007,
A. c. Norvège
, n
o
28070/06, § 64, 9 avril 2009,
Polanco
Torres et Movilla Polanco c. Espagne
, n
o
34147/06, § 40, 21
septembre 2010,
Axel Springer AG c. Allemagne
[GC], n
o
39954/08, § 83, 7
février 2012, et
Petrie c. Italie
, n
o
25322/12, § 39, 18 mai 2017)
?
2.
Dans l’affirmative, l’ingérence dans l’exercice de ce droit était-elle prévue par la loi et nécessaire, au sens de l’article 8 § 2
?
En particulier, les juridictions internes ont-elles effectué, dans leurs décisions, une mise en balance adéquate, dans le respect des critères établis par la jurisprudence de la Cour, entre le droit du requérant au respect de sa vie privée et le droit de la partie adverse à la liberté d’expression (
Axel
Springer AG
, précité, §§ 89-95,
Von Hannover c. Allemagne (n
o
2)
[GC], n
os
40660/08 et 60641/08, §§ 108
‑
; voir également
Couderc et Hachette Filipacchi Associés
c. France
[GC], n
o
40454/07, §
93, CEDH 2015 (extraits)) et notamment, en ce qui concerne le mode d’obtention des informations et leur base factuelle ainsi que quant au contenu, à la forme et aux répercussions de l’article litigieux
?
En outre, le critère de «
réalité apparente
», utilisé en l’espèce par les tribunaux internes, est-il un critère pertinent et suffisant aux fins de l’exercice de mise en balance devant être effectué entre le droit du requérant au respect de sa vie privée et la liberté de la presse
?