ȘENTÜRK c. TURQUIE

Comunicat la 16 aprilie 2018 A DOUA SECȚIUNE Cerere nr. 51470/15 Mehmet Taner ȘENTÜRK împotriva Turciei introdus la 15 august 2010 FOARTE DE L 2981 privind construcțiile care nu sunt conforme cu legislația în materie de mahalale și de amenajare urbană, reclamantului i s-a atribuit un certificat de punere în liberă circulație a titlului de proprietate ( În octombrie 2004, pe baza unei decizii de demolare, administrația a început să demoleze construcția. La 13 octombrie și 22 decembrie 2004, tribunalul administrativ din Ankara a dispus suspendarea punerii în aplicare a acestei decizii. Între timp, la 13 decembrie 2004, administrația a anulat certificatul de responsabilitate al reclamantului. La 27 ianuarie 2005, aceasta a încheiat demolarea casei.

Atât acțiunea în anulare a deciziei de demolare, cât și cererea din partea reclamantului au fost respinse de instanțele administrative pe motiv că terenul în cauză a afectat deja, din punct de vedere urbanism, construcția unei școli în momentul în care persoana în cauză obținuse certificatul de interdicție. Reclamantul susține că administrația a finalizat demolarea casei sale, în timp ce instanța administrativă din Ankara dispunea suspendarea executării deciziei de demolare. De asemenea, denunță faptul că casa sa fusese distrusă fără despăgubiri. Autoritățile naționale s-au conformat deciziilor instanței administrative d . Ankara prin care s-a dispus suspendarea executării deciziei privind demolarea casei reclamantului?

În caz contrar, neexecutarea de către autoritățile naționale a acestor decizii a adus atingere dreptului reclamantului la un proces echitabil în sensul art. 6 alin. (1) din Convenție? Având în vedere cauza Anat și alte cauze c. Turcia 37899/04, § 57-59, 26 aprilie 2011), reclamantul dispunea de un bun în sensul articolului 1 din protocol? În special, la ce dată a fost ridicată construcția în litigiu? În cazul în care reclamantul are un bun, a fost încălcat dreptul acestuia la respectarea bunurilor sale, în sensul articolului 1 din Protocolul nr.

Communiquée le 16 Avril 2018

DEUXIÈME SECTION

Requête n o 51470/15 Mehmet Taner ȘENTÜRK contre la Turquie introduite le 15 août 2010

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne la démolition de la maison de fortune (« gecekondu ») érigé illégalement par le requérant sur un terrain public. En 1986, dans le cadre de la loi relative n o 2981 relative aux constructions non conformes à la législation en matière de bidonvilles et d’aménagement urbain, le requérant se vit attribuer un certificat d’affectation de titre de propriété (« tapu tahsis belgesi ») visant le terrain public sur lequel il avait érigé son habitation. Le 8 octobre 2004, sur le fondement d’une décision de démolition, l’administration commença à démolir la construction. Les 13 octobre et 22 décembre 2004, le tribunal administratif d’Ankara ordonna le sursis à exécution de cette décision.

Entretemps, le 13 décembre 2004, l’administration annula le certificat d’affectation du requérant. Le 27 janvier 2005, elle termina la démolition de la maison. Tant le recours en annulation de la décision de démolition que la demande d’indemnité du requérant furent rejetés par les juridictions administratives au motif que le terrain litigieux avait déjà affecté, sur le plan d’urbanisme, à la construction d’une école au moment où l’intéressé avait obtenu son certificat d’affectation. Le requérant allègue que l’administration a terminé la démolition de sa maison alors que le tribunal administratif d’Ankara avait ordonné le sursis à exécution de la décision de démolition. Il dénonce également le fait que sa maison avait été détruite sans indemnisation.

Il invoque, à l’appui de ses griefs, l’article 6 de la Convention et l’article 1 du Protocole n o 1.

QUESTIONS AUX PARTIES

1. Les autorités nationales se sont-elles conformées aux décisions du tribunal administratif d’Ankara ordonnant le sursis à exécution de la décision relative à la démolition de la maison du requérant ? Dans la négative, la non-exécution par les autorités nationales de ces décisions a ‑ t ‑ elle porté atteinte au droit du requérant à un procès équitable au sens de l’article 6 § 1 de la Convention ? 2. A la lumière de l’affaire Anat et autres c. Turquie (n o 37899/04, §§ 57-59, 26 avril 2011), le requérant disposait-il d’un bien au sens de l’article 1 du Protocole n o 1 ? En particulier, à quelle date la construction litigieuse a-t-elle été érigée ? Celle-ci a-t-elle bénéficié d’une tolérance des autorités malgré son caractère illégal au regard notamment du droit de l’urbanisme ? 3. Dans l’hypothèse où le requérant disposait d’un bien, y a-t-il eu atteinte au droit de celui-ci au respect de ses biens, au sens de l’article 1 du Protocole n o 1 ?