ÖNAL c. TURQUIE

Comunicat la 30 mai 2018 A DOUA SECȚIUNE Cerere nr. 44982/07 Ahmet ÖNAL împotriva Turciei, introdusă la 28 septembrie 2007 CU PRIVIRE LA LUXEMBURG procedura penală diligentă împotriva recurentului pentru infracțiunile comise împotriva președintelui Republicii prin intermediul presei, al denigrarii Republicii și al denigrarii forțelor de ordine în conformitate cu articolele 158 alineatele (2) și 159 alineatul (1) din fostul Cod penal (Legea nr. 756) din cauza conținutului unei cărți publicate de casa de editură al cărei proprietar era. La sfârșitul acestei proceduri, care a durat aproximativ șapte ani, reclamantul a fost condamnat în total la o amendă judiciară de 1690 de lire turcești (1065,51 de euro la momentul faptelor). Invocând art. 10 din Convenție, reclamantul se plânge de o încălcare a dreptului său la libertatea de exprimare din cauza condamnării sale penale. 10 alin. (1) din Convenție, din cauza procedurii penale diligente împotriva sa, care a durat aproximativ șapte ani și care a dus la condamnarea la o amendă judiciară? În acest caz, această interferență era prevăzută de lege și necesară pentru protecția unuia dintre scopurile menționate la art. 10 alin. (2) (a se vedea Sürek c. Turcia 1) [GC], nr. 26682/95, § 61, CEDH 1999-IV, Brasilier c. Franța, nr. 71343/01, § 41, 11 aprilie 2006 și Lindon, Otchakovsky Laurens și July c. Franța [GC], n 21279/02 și 36448/02, § 46, CEDO 2007-IV)

Communiquée le 30 mai 2018

DEUXIÈME SECTION

Requête n

o

44982/07

Ahmet ÖNAL

contre la Turquie

introduite le 28 septembre 2007

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne

la procédure pénale diligentée à l’encontre du requérant pour les infractions d’insulte au président de la République par la voie de la presse, de dénigrement de la République et de dénigrement des forces de l’ordre en application des articles 158 § 2 et 159 § 1 de l’ancien code pénal (loi n

o

756) à raison du contenu d’un livre publié par la maison d’édition dont l’intéressé était le propriétaire. À l’issue de cette procédure, qui a duré environ sept ans, le requérant a été condamné au total à une amende judiciaire de 1690 livres turques (1065,51 euros à l’époque des faits).

Invoquant l’article 10 de la Convention, le requérant se plaint d’une atteinte à son droit à la liberté d’expression en raison de sa condamnation pénale.

QUESTIONS AUX PARTIES

Y a-t-il eu ingérence dans la liberté d’expression du requérant au sens de l’article

10 § 1 de la Convention, en raison de la procédure pénale diligentée à son encontre, qui a duré environ sept ans et qui a abouti à la condamnation de l’intéressé à une amende judiciaire ?

Dans l’affirmative, cette ingérence était-elle prescrite par la loi et nécessaire à la protection d’un des buts cités dans l’article 10 § 2 (voir

Sürek c.

Turquie

(n

o

1) [GC], n

o

26682/95, § 61, CEDH 1999-IV,

Brasilier c.

France

, n

o

71343/01, § 41, 11 avril 2006, et

Lindon, Otchakovsky

‑

Laurens et July c. France

[GC], n

os

21279/02 et 36448/02, §

46, CEDH

2007‑IV)

?