GÜLER c. TURQUIE

Comunicat la 19 iunie 2018 A DOUA SECȚIUNE Cerere nr. 62170/17 Hasan Hüseyin GÜLER împotriva Turciei introdusă la 30 May 2017 Faptele și obiecțiunile referitoare la această cerere sunt rezumate în decizia Curții, care este disponibilă pe HudoC. Întrebări cu privire la părți Reclamantul a fost privat de libertate cu încălcarea articolului 5 alineatul (1) și a articolului 3 din convenție Se poate considera că persoana respectivă a fost reținută pe baza unor motive plauzibile de delincvență (a se vedea, printre altele, Fox, Campbell și Hartley c. Regatul Unit, 30 august 1990, § 32, seria A n 182) Părțile sunt invitate, în special, să răspundă la această întrebare ținând seama, pe de o parte, de art. 100 din Codul de procedură penală, care prevede că: dovezi concrete care să demonstreze existența unor suspiciuni puternice în ceea ce privește comisia pentru încălcarea dreptului comunitar reproșată, pe de altă parte, din cauza faptului că Curtea Constituțională a întemeiat existența unor suspiciuni plauzibile pe un element de probă care ar fi fost descoperit ulterior deciziei de plasare în detenție a reclamantului. Părțile sunt, de asemenea, invitate să furnizeze informații cu privire la jurisprudența Curții de Casație privind aprecierea mesageriei ByLock, în cadrul cauzelor referitoare la tentativa de lovitură de stat. Durata detenției provizorii suferită de reclamant este compatibilă cu condiția hotărârii într-un termen rezonabil În sensul alineatului (3) al articolului 5 din convenție, se poate considera că magistrații care au dispus plasarea și menținerea în detenție provizorie a reclamantului și care au examinat opoziția formulată împotriva acestei măsuri și-au îndeplinit obligația de a furniza motive relevante și suficiente în sprijinul privării de libertate în cauză (a se vedea în special, Buzădji c. Republica Moldova [GC], n 23755/07, § 102, CEDO 2016 (extracturi))

Communiquée le 19 juin 2018

DEUXIÈME SECTION

Requête n

o

62170/17

Hasan Hüseyin GÜLER

contre la Turquie

introduite le 30 May 2017

Les faits et les griefs relatifs à cette requête sont résumés dans la décision de la Cour, qui est disponible sur HUDOC.

QUESTIONS AUX PARTIES

1.

Le requérant a-t-il été privé de sa liberté en violation de l’article

5 §§

1 et 3 de la Convention

?

Peut-on considérer que l’intéressé a été placé en détention sur la base de «

raisons plausibles de soupçonner

» qu’il avait commis une infraction (voir, notamment,

Fox, Campbell et Hartley c. Royaume-Uni

, 30 août 1990, §

32, série A n

o

182)

?

Les parties sont notamment invitées à répondre à cette question en tenant compte,

-

d’une part, de l’article 100 du code de procédure pénale, lequel exige «

des preuves concrètes qui démontrent l’existence de forts soupçons

» quant à la commission de l’infraction reprochée,

-

d’autre part, du fait que la Cour constitutionnelle a fondé l’existence de soupçons plausibles sur un élément de preuve qui aurait été découvert postérieurement à la décision de placement en détention du requérant.

Les parties sont également invitées à fournir des informations sur la jurisprudence de la Cour de cassation concernant l’appréciation de la messagerie ByLock, dans le cadre des affaires relatives à la tentative de coup d’État.

2.

La durée de la détention provisoire subie par le requérant est-elle compatible avec la condition de jugement dans un «

délai raisonnable

», au sens du paragraphe 3 de l’article 5 de la Convention

?

Peut-on considérer que les magistrats ayant ordonné le placement puis le maintien en détention provisoire du requérant et ayant examiné les oppositions formées contre cette mesure ont rempli leur obligation de fournir des motifs pertinents et suffisants à l’appui de la privation de liberté en question (voir, notamment,

Buzadji c. République de Moldova

[GC], n

o

23755/07, § 102, CEDH 2016 (extraits))

?