- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 19 iunie 2018
- Stat pârât
- BGR
- Concluzia
- Inadmisibil
Petrov și alții împotriva Bulgariei
Traducere în română Auto
CINTIMEA SECȚIUNE DECIZIE Nr. 63852/11 Valentin Ivanov PETROV împotriva Bulgariei și a altor două cereri (a se vedea lista anexată) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A Cincea Secțiune), care așeză la 19 iunie 2018 în calitate de comitet compus din: Gabriele Kucsko-Stadlmayer, președinte, Yonko Grozev, Lado Chanturia, judecători și Milan Blaško, secretar adjunct al secțiunii, Având în vedere cererile depuse mai sus la diferitele date indicate în tabelul adăugat, având în vedere observațiile prezentate de Guvernul contestat și observațiile prezentate în răspuns de către reclamanții al doilea și al treilea, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE O listă a reclamanților este prezentată în apendice.
Guvernul bulgar („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl V. Obretenov, de la Ministerul Justiției. Reclamantul din primul caz enumerat în tabelul atașat a fost condamnat la opt ani de închisoare pe care a început să-l servească în 2007. El își îndeplinește condamnarea la închisoare la momentul depunerii cererii sale la Curte. El a fost eliberat ulterior la o dată neespecificată. Reclamanții din cele de-a doua și a treia cazuri enumerate servește întregi pedeapsa de incarcerare pe viata in diferite penitenciare din Bulgaria.
Al doilea reclamant a respectat condamnarea din 1998 si a celui de-al treilea reclamant – din 2001. Dreptul intern si international relevante Dispozitiile juridice relevante privind dreptul de votare a detinut in judecata Curtei in cazul lui Kulinski si Sabev Bulgaria, nr. 63849/09, §§ 10-22, 21 iulie 2016. COMPLAINTS Toți reclamanții s-au plâns în conformitate cu art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție pentru imposibilitatea lor de a vota pentru legislatură pe motiv de a fi prizonieri condamnați care își îndeplinesc condamnarea în mod eficient condamnată. Având în vedere situația lor de fapt și juridică similară, Curtea decide că cele trei cereri ar trebui să fie însoțite în conformitate cu art. 42 § 1 din Regulamentul Curții.
Reclamanții se bazează pe art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenția, care citește după cum urmează: „Altele părți contractante se angajează să desfășoare alegeri libere la intervale rezonabile prin vot secret, în condiții care vor asigura libera exprimare a avizului persoanelor în alegerea legislației.” Reclamanții au susținut plângerile.Al doilea reclamant a subliniat faptul că cele mai bune dovezi ale dorinței sale de a vota în numeroasele alegeri legislative din 1998 era cererea sa în fața Curții. 10. Guvernul a susținut că plângerile sunt inadmisibile, având în vedere că acestea sunt de natură pătrată. În special, plângerile nu se referă la presupusele încălcări ale drepturilor electorale active ale reclamanților în ceea ce privește alegerile specifice și nu au existat dovezi că reclamanții își manifestase dorința de a vota în orice alegere concretă pentru legislatură, sau că chiar aveau intenția de a face acest lucru.
Evaluarea 11. În ceea ce privește lipsa posibilității ca persoanele condamnate care îndeplinesc condamnarea să voteze în alegerile legislative din Bulgaria, Curtea a pronunțat hotărârea în cazul său principal Kulinski și Sabev Bulgaria (n. 63849/09, § 42, 21 iulie 2016). În această hotărâre a constatat o încălcare a articolului 3 din Protocolul nr. 1 din cauza incapacității reclamanților de a vota în o serie de alegeri concrete pentru care au formulat plângeri specifice înaintea acesteia în termen de șase luni de la data alegerilor respective. Curtea a concluzionat că a existat o încălcare ca urmare a aplicării faptelor din cauza articolului 42 § 1 din Constituția bulgară și a dispozițiilor relevante ale legislației privind alegerile Parlamentului bulgar și ale Parlamentului European.
12. În plus, Curtea a constatat în hotărârile sale în Toner v. Regatul Unit (dec.), nr. 8195/08, § 27, 15 februarie 2011 și McLean și Cole v. Regatul Unit (dec.), nr. 12626/13, 11 iunie 2013, care, deoarece nu exista nici un remediu pentru presupusa încălcare a dreptului de vot al reclamanților, termenul de șase luni pentru depunerea unei cereri la Curte a început să se desfășoare la data alegerilor în care reclamanții, deținuți condamnați, nu au fost în măsură să participe. , citat mai sus, § 35, că efectul interdicției de vot se observă numai în cazul în care alegerile legislative efective au loc înainte de adoptarea la nivel național a măsurilor generale care rezultă din hotărârea inițială privind această chestiune.
De asemenea, Curtea a concluzionat că plângerile privind incapacitatea de a vota în alegerile specifice trebuie depuse de către reclamanți la Curte în termen de șase luni de la data alegerilor (ibid, § 25 și § 37, și Dunn c. Regatul Unit (dec.), nr. 566/10 și 130 altele, § 19, 13 mai 2014). 13. În cazul în cauză, Curtea constată că niciunul dintre reclamanții nu a încercat un remediu intern înainte de a se plânge. Cu toate acestea, având în vedere că interdicția de a fi condamnat în serviciul prizonierului de a vota direct din legislație, inclusiv din Constituție, și că nu există nici un drept de cerere individuală la Curtea Constituțională din Bulgaria, Curtea constată că reclamanții nu au fost obligați să încerce vreun remediu, deoarece a fost condamnat să eșueze.
Curtea remarcă în continuare obiecția Guvernului în ceea ce privește lipsa de specificații a plângerilor (a se vedea punctul 10 de mai sus), totuși constată că nu este necesar să se examineze această chestiune deoarece, în orice caz, cererile sunt inadmisibile, deoarece nu respectă reglementarea de șase luni. Asemănător cu cazurile Toner McLean și Cole și Dunn , toate menționate mai sus, Curtea constată că, pentru a respecta termenul stabilit la art. 35 § 1 din Convenție, reclamanții au fost obligați să solicite Curtei în termen de șase luni de la alegerile în care nu au putut participa.
14. Curtea observă în legătură cu acest ultim punct în ceea ce privește prima reclamantă că, după începerea condamnării la închisoarea sa în 2007 și înainte de depunerea cererii sale la Curte la 14 septembrie 2011, au avut loc următoarele alegeri legislative: la Parlamentul European, la 7 iunie 2009 și Parlamentului bulgar la 5 iulie 2009. Prin urmare, reclamantul și-a depus plângerea în legătură cu Curtea în afara perioadei permise de art. 35 § 1 din Convenție. 15. Al doilea reclamant s-a plâns de incapacitatea sa de a participa la toate alegerile legislative de când a început să își îndeplinească condamnarea la închisoare în 1998. Curtea observă că ultimele alegeri legislative care au avut loc după începerea condamnării sale la închisoare și înaintea cererii sale la Curte au fost cele adresate Parlamentului bulgar la 12 mai.
2013. În consecință, întrucât al doilea reclamant a solicitat Curții la 29 noiembrie 2013, care a fost mai mult de șase luni mai târziu, plângerea sa a fost depusă în afara perioadei autorizate de art. 35 § 1 din Convenție. 16. În cele din urmă, în ceea ce privește cel de-al treilea reclamant, Curtea observă că ultimele alegeri legislative care au avut loc după ce a început să-și îndeplinească condamnarea la închisoare în 2001 și înainte de depunerea cererii sale la 5 ianuarie 2016 au fost alegerile Parlamentului bulgare la 5 octombrie 2014. În consecință, constată că cel de-al treilea reclamant și-a depus cererea la Curte în afara perioadei permise de art. 35 § 1 din Convenție.
17. În măsura în care toate cele trei plângeri pot fi înțelese că se referă la alegerile legislative care au avut loc după depunerea cererilor sale la Curte, Curtea observă că nu au reușit să depună, în termen de șase luni, plângeri specifice în ceea ce privește oricare dintre aceste alegeri. 18. În consecință, reclamațiile reclamanților trebuie să fie declarate inadmisibile, ca fiind fără timp, în conformitate cu art. 35 §§ 1 și 4 din Convenție.
19. În cazul în care reclamațiile reclamanților ar trebui să fie înțelese în continuare în ceea ce privește ineligibilitatea lor de a vota la alegerile neespecificate viitoare, Curtea constată că, dacă măsurile generale care rezultă din hotărârea Curții în Kulinski și Sabev , citat mai sus, nu sunt puse în aplicare înainte de viitoarele alegeri legislative, va fi deschis reclamanților să depună, în termen de șase luni de la data alegerilor, o nouă cerere la Curte (a se vedea, în mod similar, McLean și Cole , citată mai sus , § 37). În aceste circumstanțe, Curtea concluzionează că reclamațiile reclamanților sunt prematuri și trebuie respinse în temeiul art. 35 § 4 din Convenție. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să se alăture cererilor; declara cererea inadmisibilă.
Efectuată în limba engleză și notificată în scris la 12 iulie 2018. Milan Blaško Gabriele Kucsko-Stadlmayer Președintele Apendicele nr. Cerere nr. Locată pe Solicitant Data reședinței Reprezentat de 63852/11 14/09/2011 Valentin Ivanov PETROV 01/11/1953 Vratsa 79200/13 29/11/2013 Zhivko Georgiev GOSPODINOV 30/08/1963 Benene Konstantin Grigorov PERPELIEV 3959/16 05/01/2016 Georgi Angelov YORDANOV 08/08/1978 Varna
FIFTH SECTION
DECISION Application no. 63852/11 Valentin Ivanov PETROV against Bulgaria and 2 other applications (see list appended) The European Court of Human Rights (Fifth Section), sitting on 19 June 2018 as a Committee composed of: Gabriele Kucsko-Stadlmayer, President, Yonko Grozev, Lado Chanturia, judges, and Milan Blaško, Deputy Section Registrar, Having regard to the above applications lodged on the various dates indicated in the appended table, Having regard to the observations submitted by the respondent Government and the observations in reply submitted by the second and third applicants, Having deliberated, decides as follows: THE FACTS
A list of the applicants is set out in the appendix.
The Bulgarian Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr V. Obretenov, from the Ministry of Justice. A. The circumstances of the case
The applicant in the first case listed in the attached table was sentenced to eight-years imprisonment which he started serving in 2007. He was serving his prison sentence at the time of lodging his application with the Court. He was subsequently released on an unspecified date.
The applicants in the second and third cases listed are serving whole ‑ life imprisonment sentences in different prisons in Bulgaria. The second applicant has been serving his sentence since 1998 and the third applicant – since 2001. B. Relevant domestic and international law
The relevant legal provisions concerning prisoners’ right to vote have been set in the Court’s judgment in the case of Kulinski and Sabev v. Bulgaria , no. 63849/09, §§ 10–22, 21 July 2016. COMPLAINTS
All applicants complained under Article 3 of Protocol No. 1 to the Convention about their impossibility to vote for legislature on the ground of being convicted prisoners effectively serving their sentences. The second applicant specified that he claimed a breach as a result of his being deprived of the right to vote in all elections since 1998. THE LAW
Given their similar factual and legal background, the Court decides that the three applications should be joined pursuant to Rule 42 § 1 of the Rules of Court.
The applicants relied on Article 3 of Protocol No. 1 to the Convention which reads as follows: “The High Contracting Parties undertake to hold free elections at reasonable intervals by secret ballot, under conditions which will ensure the free expression of the opinion of the people in the choice of the legislature.” A. The parties’ submissions
The applicants maintained their complaints. The second applicant emphasised that the best evidence of his willingness to vote in the numerous legislative elections since 1998 was his application to the Court.
The Government submitted that the complaints were inadmissible, given that they were of a blanket nature. In particular, the complaints did not refer to alleged breaches of the applicants’ active electoral rights in respect of specific elections and there was no evidence that the applicants had manifested their will to vote in any concrete elections for the legislature, or had even intended to do so. B. The Court’s assessment
With respect to the lack of possibility for convicted individuals serving effective prison sentences to vote in legislative elections in Bulgaria, the Court gave judgment in its leading case Kulinski and Sabev v. Bulgaria (no. 63849/09, § 42, 21 July 2016). In that judgment it found a violation of Article 3 of Protocol No. 1 because of the applicants’ inability to vote in a number of concrete past elections in respect of which they had made specific complaints before it within six months of the dates of those elections. The Court concluded that there had been a violation as a result of application to the facts of the case of Article 42 § 1 of the Bulgarian Constitution and the relevant provisions of legislation on elections to the Bulgarian and European Parliaments.
Furthermore, the Court has found in its decisions in Toner v. the United Kingdom (dec.), no. 8195/08, § 27, 15 February 2011 and McLean and Cole v. the United Kingdom (dec.), no. 12626/13, 11 June 2013, that, as there was no remedy for the alleged violation of the applicants’ right to vote, the six-month deadline for lodging an application with the Court began to run on the date of the elections in which the applicants, convicted prisoners, had been unable to participate. It also pointed out in McLean and Cole , cited above, § 35, that the effect of the voting prohibition is only observed if actual legislative elections take place before the adoption at the national level of general measures stemming from the leading judgment on the matter. Also, the Court has concluded that complaints about inability to vote in specific elections have to be lodged by applicants with the Court within six months of the dates of such elections ( ibid , § 25 and § 37, and Dunn v. the United Kingdom (dec.), no. 566/10 and 130 others, § 19, 13 May 2014).
In the present case, the Court notes that none of the applicants attempted a domestic remedy before complaining to it. However, given that the prohibition for convicted serving prisoners to vote stemmed directly from the legislation, including the Constitution, and that there is no right of individual petition to the Constitutional Court in Bulgaria, the Court finds that the applicants were not required to have attempted any remedy as it was doomed to fail. The Court further notes the Government’s objection with respect to the lack of specification of the complaints (see paragraph 10 above), yet it finds that it is not necessary to examine this issue because, in any event, the applications are inadmissible as not complying with the six-month rule. Similarly to the cases Toner , McLean and Cole , and Dunn , all cited above, the Court finds that in order to comply with the time-limit set in Article 35 § 1 of the Convention, the applicants were required to apply to the Court within six months from the elections in which they had been unable to take part.
The Court observes on this last point in respect of the first applicant that, after the start of his serving his sentence of imprisonment in 2007 and before the lodging of his application to the Court on 14 September 2011, the following legislative elections took place: to the European Parliament on 7 June 2009 and to the Bulgarian Parliament on 5 July 2009. Therefore, the applicant lodged his related complaint with the Court outside the time ‑ period allowed by Article 35 § 1 of the Convention.
The second applicant complained about his inability to participate in all legislative elections since he had started serving his prison sentence in 1998. The Court observes that the last legislative election which took place after the start of his serving his sentence of imprisonment and before his application to the Court was that to the Bulgarian Parliament on 12 May 2013. Consequently, as the second applicant applied to the Court on 29 November 2013, which was more than six months later, his related complaint was lodged outside the time-period allowed by Article 35 § 1 of the Convention.
Finally, as regards the third applicant, the Court observes that the last legislative election which took place after his starting to serve his prison sentence in 2001 and before the lodging of his application on 5 January 2016 was the election to the Bulgarian Parliament on 5 October 2014. It finds accordingly that the third applicant lodged his application at the Court outside the time-period allowed by Article 35 § 1 of the Convention.
To the extent that all three applicants’ complaints may be understood to concern the legislative elections that took place after the lodging of their applications with the Court, the Court observes that they failed to lodge, within six months, specific complaints in respect of any of those elections.
Consequently, the applicants’ complaints must be declared inadmissible, as being out of time, pursuant to Article 35 §§ 1 and 4 of the Convention.
If the applicants’ complaints were to be further understood as concerning their ineligibility to vote at future unspecified elections, the Court notes that, if the general measures stemming from the Court’s judgment in Kulinski and Sabev , cited above, are not implemented prior to any future legislative elections, it will be open to the applicants to lodge, within six months of the date of the election, a new application with the Court (see, similarly, McLean and Cole , cited above, § 37). In these circumstances, the Court concludes that the applicants’ complaints are premature and must be rejected pursuant to Article 35 § 4 of the Convention. For these reasons, the Court, unanimously, Decides to join the applications; Declares the applications inadmissible. Done in English and notified in writing on 12 July 2018. Milan Blaško Gabriele Kucsko-Stadlmayer Deputy Registrar President Appendix No. Application no. Lodged on Applicant Date of birth Place of residence Represented by 63852/11 14/09/2011 Valentin Ivanov PETROV 01/11/1953 Vratsa 79200/13 29/11/2013 Zhivko Georgiev GOSPODINOV 30/08/1963 Belene Konstantin Grigorov PERPELIEV 3959/16 05/01/2016 Georgi Angelov YORDANOV 08/08/1978 Varna