Comunicat la 25 iunie 2018 A DOUA SECȚIUNE Cerere nr. 58125/09 Meltem ȘAHIN (KELEȘ) împotriva Turciei introdusă la 26 octombrie 2009 EXPOSAT DE FAPTELE CENTRALĂ, dl Meltem Șah (Keleș), este un resortisant turc născut în 1980 și rezident în Antalya. Ea este reprezentată în fața Curții de către domnul H. Öncel, avocat la Istanbul. Faptele cauzei, astfel cum au fost prezentate de recurentă, pot fi rezumate după cum urmează. La o dată nespecificată, a fost deschisă o anchetă administrativă cu privire la recurentă, atunci profesoară stagiară într-o școală publică din Bilecik. El a fost reproșat pentru participarea sa la 20 noiembrie 2005, la Eskișehir, la manifestarea organizată în memoria A.M. Koyuncu, care a fost ucis atunci când a avut loc un atentat cu bombă asupra unei secții de poliție. L În special, el a constatat că persoana care avea sediul la Bilecik era mutată într-o altă regiune, la Eskișehir, fără a primi o autorizație din partea ierarhiei sale. La 9 martie 2006, reclamanta a fost revocată din funcție pentru participarea la demonstrația respectivă, în conformitate cu art. 56 din Legea nr. 657 privind funcția publică. Această decizie de revocare se baza în special pe conținutul unui site internet în care erau incluse videoclipuri ale demonstrației în litigiu și articole de presă ilustrate printr-o fotografie pe care recurenta putea fi văzută fluturând un semn care conținea menționarea □ martirii revoluției și comunismului sunt nemuritori La 6 aprilie 2006, reclamanta sesiza instanța administrativă d În martie 2006, împreună cu o cerere de suspendare a executării, aceasta susținea că revocarea sa era ilegală și că, prin faptul că omitea să o convoace la o întreținere prealabilă, administrația nu respectase cerințele legale privind revocarea și susținea că revocarea sa nu era prevăzută de lege și că sancțiunea aplicată era disproporționată. La 31 octombrie 2006, Tribunalul Administrativ a respins recursul formulat de reclamantă pe motiv că decizia de revocare era conformă cu legea. La 28 aprilie 2009, Consiliul de Stat a respins recursul formulat de reclamantă. La 12 octombrie 2006, procurorul Republicii Eskișehir a înaintat reclamanta și alte 15 persoane în fața instanței penale din același oraș și le-a reproșat că, în timpul demonstrației în cauză, a făcut laapologia unei infracțiuni și a unui criminal. La 19 decembrie 2008, tribunalul din statul de drept penal a relaxat reclamanta și ceilalți inculpați pe motiv că comportamentul acestora din urmă nu a depășit limitele libertății de a judeca, astfel cum este definită de jurisprudența constantă a Curții și că elementele constitutive ale dreptului reproșat nu erau reunite. Dispozițiile relevante ale Legii nr. 657 privind funcția publică, în vigoare în momentul faptelor, erau astfel exprimate Impartilitatea și atașamentul față de stat art. 7 Agenții publici nu pot să se agite asupra unui partid politic, nu pot acționa în favoarea sau în detrimentul oricărui partid politic, individ sau grup. În exercitarea funcțiilor lor, ei nu pot face distincție în funcție de limbă, rasă, sex, limbă politică, convingeri filozofice, religie sau religie într-un domeniu al unei religii. În nici un caz nu se pot angaja în declarații și acțiuni politice și ideologice și nu pot participa la astfel de acțiuni. Funcționarii de stat au obligația de a apăra interesele statului în orice situație. Ei nu pot desfășura nici o activitate contrară Constituției și legilor Republicii Turcia care ar putea afecta independența și unitatea țării sau ar putea pune în pericol securitatea Republicii Turcia. Ei nu pot participa la nici o mișcare, grupare, formare sau asociație care desfășoară acest tip de activități și nu le pot oferi ajutorul. Revocare în perioada de stagiatură art. 56 (...) [funcționarii stagiari] pentru care se constată că au avut în perioada lor probatorie comportamente incompatibile cu funcția publică (...) sunt revocați (...) Legea nr. 6111 din 13 februarie 2011 (...) În zilele lor de concediu, funcționarii de stat nu își pot părăsi regiunea de reședință decât pe baza unei autorizații din partea superiorului competent. GRIFS reclamanta susține că art. 56 din Legea nr. 657 privind funcția publică nu este redactată în termeni suficient de specifici și că revocarea sa pe baza acestei dispoziții a încălcat art. 7 din Convenție. Invocând, în plus, articolele 9 și 10 din Convenție, susține că revocarea sa constituie o încălcare a dreptului său la libertatea de conștiință și a dreptului său la libertatea de exprimare. A fost încălcat dreptul la libertatea de exprimare și dreptul la libertatea de întrunire pașnică a reclamantei, în sensul art. 10 alin. (1) și art. 11 alin. 657 privind funcția publică îndeplinește cerințele care decurg din expresia "exprimare" prevăzută de lege? Este el suficient de precis pentru ca reclamanta să poată prevedea, dacă este necesar, sfaturi în cunoștință de cauză în condițiile cauzei, consecințele care pot rezulta din acțiunile sale (a se vedea în acest sens Sunday Times Regatul Unit (n) , 26 aprilie 1979, § 49, seria A n 30, Larissis și alții c. Grecia , 24 februarie 1998, § 40, Rec., 1998, Hashman și Harrup c. Regatul Unit [GC], n 25594/94, § 31, CEDH 1999 VIII, Biserica metropolitană din Basarbia și alții c. Moldova , n 45701/99, § 109, CEDH 2001 XII și Asan c. Turcia , n 28582/02, § 32, 27 noiembrie 2007)
Communiquée le 25 juin 2018
Requête n
o
58125/09
Meltem ȘAHIN (KELEȘ)
contre la Turquie
introduite le 26 octobre 2009
La requérante, M
me
Meltem Șahin (Keleș), est une ressortissante turque née en 1980 et résidant à Antalya. Elle est représentée devant la Cour par M
e
A.
Les circonstances de l’espèce
Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par la requérante, peuvent se résumer comme suit.
À une date non précisée, une enquête administrative fut ouverte concernant la requérante, alors enseignante stagiaire dans une école publique à Bilecik. Il lui était reproché d’avoir participé, le 20 novembre 2005, à Eskișehir, à la manifestation organisée à la mémoire de A.M.
Koyuncu, qui avait été tué alors qu’il s’apprêtait à commettre un attentat à la bombe contre un commissariat. L’inspecteur nommé par le ministère de l’Éducation nationale recueillit les éléments de preuve relatifs à la participation de la requérante à la manifestation litigieuse. Il constata notamment que l’intéressée, alors domiciliée à Bilecik, s’était déplacée dans une autre région, à Eskișehir, sans être munie d’une autorisation délivrée par sa hiérarchie.
Le 9 mars 2006, la requérante fut révoquée de ses fonctions pour avoir participé à la manifestation en question, en application de l’article 56 de la loi n
o
657 sur la fonction publique.
Cette décision de révocation se fondait notamment sur le contenu d’un site Internet où figuraient des vidéos de la manifestation litigieuse et des articles de presse illustrés par une photographie sur laquelle on pouvait voir la requérante brandir une pancarte portant la mention «
Les martyres de la révolution et du communisme sont immortels
». L’intéressée apparaissait également comme auteure d’un certain nombre d’articles publiés dans ce même site Internet.
1.
Le recours en annulation
Le 6 avril 2006, la requérante saisit le tribunal administratif d’Eskișehir («
le tribunal administratif
») d’un recours en annulation de la décision du 9
mars 2006, assorti d’une demande de sursis à exécution. Elle alléguait que sa révocation était irrégulière. En effet, elle estimait que, en omettant de la convoquer à un entretien préalable, l’administration n’avait pas respecté les exigences procédurales d’une révocation. Elle soutenait en outre que sa révocation n’était pas prévue par la loi et que la sanction infligée était disproportionnée.
Le 31 octobre 2006, le tribunal administratif débouta la requérante de ses demandes au motif que la décision de révocation était conforme à la loi.
Le 28 avril 2009, le Conseil d’État rejeta le pourvoi formé par la requérante.
2.
Les poursuites pénales
Le 12 octobre 2006, le procureur de la République d’Eskișehir déféra la requérante et quinze autres individus devant le tribunal d’instance pénal de la même ville. Il leur était reproché d’avoir, au cours de la manifestation en cause, fait l’apologie d’un crime et d’un criminel.
Le 19 décembre 2008, le tribunal d’instance pénale relaxa la requérante et les autres prévenus au motif que le comportement de ces derniers n’avait pas outrepassé les limites de la liberté d’opinion telle que définie par la jurisprudence constante de la Cour et que les éléments constitutifs de l’infraction reprochée n’étaient pas réunis.
B.
Le droit interne pertinent
Les dispositions pertinentes de la loi n
o
657 sur la fonction publique, en vigueur au moment des faits, étaient ainsi libellées
:
Impartialité et attachement à l’État
Article 7
«
Les agents publics ne peuvent s’affilier à un parti politique, ne peuvent agir en faveur ou au détriment d’un quelconque parti politique, individu ou groupement. Dans l’exercice de leurs fonctions, ils ne peuvent faire de distinction fondée sur la langue, la race, le sexe, l’opinion politique, la croyance philosophique, la religion ou l’appartenance à une branche d’une religion. Ils ne peuvent en aucun cas se livrer à des déclarations et actions d’ordre politique et idéologique et [ils ne peuvent] participer à de telles actions.
Les fonctionnaires de l’État ont l’obligation de défendre les intérêts de l’État en toutes circonstances. Ils ne peuvent mener aucune activité contraire à la Constitution et aux lois de la République de Turquie susceptible de nuire à l’indépendance et à l’unité du pays ou de mettre en danger la sécurité de la République de Turquie. Ils ne peuvent participer à aucun mouvement, groupement, formation ou association menant ce type d’activités et ne peuvent leur fournir leur aide.
»
Révocation pendant la période de stage
Article 56
«
(...) [les fonctionnaires stagiaires] pour lesquels il est constaté qu’ils ont eu au cours de leur période probatoire des comportements incompatibles avec la fonction publique (...) sont révoqués (...)
»
L’obligation de résidence fixe
Article supplémentaire 20 (abrogé par la loi n
o
6111 du 13 février 2011)
«
(...) Pendant leurs jours de congé, les fonctionnaires de l’État ne peuvent quitter leur région de résidence que sur autorisation du supérieur hiérarchique compétent.
»
La requérante soutient que l’article 56 de la loi n
o
657 sur la fonction publique n’est pas rédigé en des termes assez précis et que sa révocation sur le fondement de cette disposition a enfreint l’article 7 de la Convention.
Invoquant en outre les articles 9 et 10 de la Convention, elle allègue que sa révocation constitue une atteinte à son droit à la liberté de conscience et à son droit à la liberté d’opinion.
1.
Y a-t-il eu atteinte au droit à la liberté d’expression et au droit à la liberté de réunion pacifique de la requérante, au sens de l’article 10 § 1 et de l’article 11 § 1 de la Convention
?
2.
Dans l’affirmative, cette atteinte était-elle prévue par la loi et nécessaire, au sens des articles 10 § 2 et 11 § 2 de la Convention
?
Plus précisément, l’article 56 de la loi n
o
657 sur la fonction publique remplit-il les exigences découlant de l’expression « prévue par la loi »
? Est
‑
il formulé de manière assez précise pour que la requérante – en s’entourant, au besoin, de conseils éclairés – eût pu prévoir, à un degré raisonnable dans les circonstances de la cause, les conséquences pouvant résulter de ses agissements (voir, en ce sens, Sunday Times
c
.
Royaume-Uni (n
o
1)
, 26 avril 1979, § 49, série A n
o
30,
Larissis et autres c. Grèce
, 24
février 1998, § 40,
Recueil des arrêts et décisions
1998
‑
I,
Hashman et Harrup c. Royaume-Uni
[GC], n
o
‑
VIII,
Église métropolitaine de Bessarabie et autres c. Moldova
, n
o
‑
XII, et
Asan c. Turquie
, n
o
28582/02, § 32, 27 novembre 2007)
?