KHALILI v. AZERBAIJAN

Comunicat la 28 iunie 2018 CINQUIA SECȚIUNE Cerere nr. 175/11 Sabir KHALILI împotriva Azerbaidjanului depusă la 6 decembrie 2010 OBIECTUL CAUZEI Cererea se referă la refuzul fostului angajator al reclamantului, Sumgayit, deținută de stat, „Organic-Synthesis”, de a-și rambursa cheltuielile pentru achiziționarea unui vehicul special ca persoană cu handicap, la care se presupune că avea dreptul în conformitate cu art. 1118.1 din Codul Civil și Hotărârile nr. 433 și 3 din Cabinetul Miniștrilor din 5 august 1993 și, respectiv, 9 ianuarie 2003. Instanțele interne au refuzat să examineze cererea reclamantului cu privire la fondul constatării că a fost res judicata . Reclamantul nu este de acord cu această concluzie, susținând că, în setul anterior de proceduri, instanța și-a respins afirmația că ar trebui furnizat un vehicul special care indică că, după achiziționarea vehiculului însuși, reclamantul ar fi putut depune o nouă cerere de rambursare.

A existat o încălcare a dreptului de acces al reclamantului la instanță, astfel cum este garantat de art. 6 din Convenție? În special, a fost reclamația reclamantului împotriva angajatorului res judicata în temeiul legislației interne? A existat o interferență cu bucuria pașnică a posturilor sale, în sensul articolului 1 din Protocol Nr. 1 la Convenție? Dacă da, a fost această interferență în conformitate cu condițiile prevăzute de lege și această interferență impune reclamantului o povară individuală excesivă?

Communicated on 28 June 2018

FIFTH SECTION

Application no. 175/11 Sabir KHALILI against Azerbaijan lodged on 6 December 2010

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The application concerns the refusal by the applicant’s former employer, the State-owned Sumgayit “Organic-Synthesis” Plant, to reimburse his expenses for purchasing a special vehicle as a disabled person, which he was allegedly entitled to in accordance with Article 1118.1 of the Civil Code and Decisions nos. 433 and 3 of the Cabinet of the Ministers dated 5 August 1993 and 9 January 2003 respectively. The domestic courts refused to examine the applicant’s claim on the merits finding that it had been res judicata . The applicant disagreed with that finding, arguing that in the previous set of proceedings the courts had dismissed his claim that he should be provided with a special vehicle indicating that, after purchasing the vehicle himself, the applicant could have lodged a new claim for reimbursement.

QUESTIONS tO THE PARTIES 1. Has there been a breach of the applicant’s right of access to court, as guaranteed by Article 6 of the Convention? In particular, was the applicant’s claim against the employer res judicata under the domestic law? 2. Has there been an interference with the applicant’s peaceful enjoyment of his possessions, within the meaning of Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention? If so, was that interference in accordance with the conditions provided for by law and did that interference impose an excessive individual burden on the applicant?