Publicat la 7 aprilie 2025 CINCEA SECȚIUNE Cererea nr. 43001/23 Samuel AWAD împotriva Franței, introdusă la 27 decembrie 2023, comunicată la 18 martie 2025 CEA MAI DESFĂȘURARE, cererea se referă la menținerea în detenție a unei persoane a cărei stare de sănătate a fost considerată de două ori, de către un medic specializat, ca fiind incompatibilă cu o astfel de măsură. Reclamantul este un resortisant egiptean, în vârstă de 31 de ani, care a sosit în Franța în 2016. La 21 octombrie 2023, prefectul Seine-Saint-Denis a luat împotriva sa o obligație de a părăsi teritoriul francez (OQTF) către țara a cărei cetățenie o deține, însoțită de o interdicție de returnare pe teritoriul francez pentru o perioadă de 24 de luni.
În executarea acestei măsuri, acesta a dispus în aceeași zi plasarea sa în centrul de detenție administrativă din Vincennes printr-o ordonanță din 24 octombrie 2023, judecătorul pentru libertăți și detenție al Tribunalului Judiciar din Paris (JLD) a prelungit măsura de detenție pentru o perioadă maximă de 28 de zile. La 27 octombrie 2023, reclamantul a făcut o primă încercare de sinucidere și a fost transferat la urgențe. La 6 noiembrie 2023, Tribunalul Administrativ din Paris a respins recursul în anulare formulat de reclamant împotriva măsurii d … La 9 noiembrie 2023, reclamantul a încercat a doua oară să-și pună capăt zilelor și a fost transferat la infirmeria psihiatrică din prefectura de poliție din Paris.
În ciuda cererii de asistență medicală gratuită din partea medicului psihiatric care l-a întâlnit pe solicitant, acesta din urmă a fost retrimis la centrul de detenție administrativă. La 13 noiembrie 2023, medicul din unitatea medicală de detenție administrativă (denumită în continuare "UMCRA") a declarat că reclamantul suferea de dependență și se afla într-o stare de suferință psihică intensă și instabilă, care duce la depresie și gânduri suicidare, concluzionează că starea sa de sănătate este incompatibilă cu măsura de detenție. La 17 noiembrie 2023, la ASSFAM, asociația prezentă în centrul de detenție care oferă sprijin juridic resortisanților străini, a informat prefectul cu privire la situația reclamantului.
La 18 noiembrie 2023, reclamantul a solicitat eliberarea măsurii de detenție, care a fost refuzată a doua zi de către JLD. Printr-o ordonanță din 20 noiembrie 2023, JLD a decis să sesizeze medicul Oficiului francez de integrare și imigrare (denumit în continuare "FOFII") având în vedere afirmațiile reclamantului cu privire la incompatibilitatea stării sale de sănătate cu măsura de detenție. În plus, s-a constatat că prefectul a justificat efectuarea, în prima perioadă de prelungire a detenției administrative, a demersurilor necesare pentru a determina identitatea și cetățenia exactă a reclamantului și pentru a obține un permis de liberă trecere pentru a pune în aplicare măsura de reconversie la frontieră.
În consecință, el a ordonat, pe de o parte, prelungirea menținerii în detenție pentru o perioadă de 30 de zile și, pe de altă parte, examinarea medicală a reclamantului de către un medic de la Prin Ordonanța din 22 noiembrie 2023, tribunalul din Paris (denumită în continuare " În ceea ce privește incompatibilitatea cu starea de sănătate a reclamantului cu reținerea, judecătorul a considerat că certificatul medicului centrului de detenție administrativă nu putea fi luat în considerare și că JLD a invitat administrarea să îl examineze pe reclamant de către medicul de la La data de 5 decembrie 2023, medicul din lamuCRA a emis un nou certificat cu privire la compatibilitatea stării de sănătate a reclamantului cu măsura de detenție.
13. În aceeași zi, reclamantul a solicitat prefecturii, cu ajutorul ASSFAM, să reexamineze situația sa și să pună capăt măsurii de detenție. 14. La 6 decembrie 2023, reclamantul a solicitat din nou eliberarea măsurii de detenție de la JLD. 15. Printr-un aviz din 6 decembrie 2023, medicul de la a informat că starea de sănătate a persoanei respective necesită îngrijire medicală, că lipsa unei astfel de îngrijiri ar putea duce la consecințe excepționale de grave, pe care, având în vedere oferta de îngrijire medicală și caracteristicile sistemului de sănătate din țara din care provine, ar putea beneficia efectiv de un tratament adecvat și pe baza elementelor din dosar și la data avizului, starea de sănătate a persoanei respective i-ar putea permite să călătorească fără riscuri în țara sa de origine.
16. În aceeași zi, ASSFAM l-a informat din nou pe prefectul stării de sănătate îngrijorătoare a reclamantului, fără a se aduce niciun răspuns la aceasta. printr-o ordonanță din 7 decembrie 2023, JLD a dispus menținerea în detenție a reclamantului. După ce a luat notă de concluziile medicului centrului de retenție administrativă care se referea la starea de sănătate a persoanei în cauză cu măsura de detenție, el s-a referit și la avizul medicului de la mail-ui.
El a subliniat că măsura de menținere în detenție administrativă a avut o durată limitată în timp, că o audiere consulară a avut loc la data de 16 noiembrie 2023, că prefectura a fost în așteptare pentru recunoaștere și că … Prin ordonanța din 9 decembrie 2023, CA a confirmat ordinul din 7 decembrie 2023 (punctul 17 de mai sus) pe motivul că elementele dosarului, în special avizul medicului din l La 29 decembrie 2023, Curtea, la cererea reclamantului, a decis să informeze guvernul francez să suspende măsura de detenție administrativă până la încheierea procedurii de înălțare a acestuia sau pe durata procedurii în fața Curții, cea mai scurtă perioadă fiind reținută. 20. La 1 ianuarie 2024, reclamantul a fost numit în ședere.
21. La 26 august 2024, Curtea a decis să elimine măsura provizorie menționată anterior (punctul 19 de mai sus). Invocând art. 3 din Convenție, reclamantul, susținând că medicul competent să se pronunțe cu privire la compatibilitatea măsurii de detenție cu starea sa de sănătate era cel al centrului de detenție și nu cel al centrului de detenție, se plângea că a fost ținut în detenție în ciuda stării sale psihice degradante, ceea ce punea în pericol zilele sale.
Menținerea reclamantului în centrul de detenție administrativă a constituit, în ceea ce privește starea sa psihică, un tratament inuman și degradant în sensul articolului 3 din convenție, printre altele, Khlaifia și alții c. Italia [GC], n 16483/12, § 158-169, 15 decembrie 2016 și compară cu Murray c. Țările de Jos [GC], n 1051/10, § 105-106, 26 aprilie 2016) În special, în ce măsură autoritățile interne au luat în considerare vulnerabilitatea reclamantului în cadrul reexaminărilor succesive ale acestei măsuri de detenție Au fost adoptate dispoziții speciale pentru a permite o îngrijire adecvată a reclamantului în urma, pe de o parte, a celor două certificate medicale eliberate de medicul centrului de retenție care atestă că starea sa de sănătate este în conformitate cu măsura de detenție și, pe de altă parte, a celor două tentative de sinucidere a persoanei respective În ce măsură concluziile medicului din cadrul Oficiului francez pentru integrare și imigrare erau susceptibile de a informa judecătorul intern cu privire la compatibilitatea stării de sănătate a reclamantului cu măsura de reținere
Publié le 7 avril 2025
Requête n o 43001/23 Samuel AWAD contre la France introduite le 27 décembre 2023 communiquée le 18 mars 2025
La requête concerne le maintien en rétention d’une personne dont l’état de santé fut considéré à deux reprises, par un médecin spécialisé, comme incompatible avec une telle mesure.
1.Le requérant est un ressortissant égyptien, âgé de 31 ans, indiquant être arrivé en France en 2016. 2 . Le 21 octobre 2023, le préfet de la Seine-Saint-Denis prit à son encontre une obligation de quitter le territoire français (OQTF) à destination du pays dont il a la nationalité, assortie d’une interdiction de retour sur le territoire français pendant une durée de vingt-quatre mois. En exécution de cette mesure, il ordonna le même jour son placement au centre de rétention administrative de Vincennes 1.
3.Par une ordonnance du 24 octobre 2023, le juge des libertés et de la détention du tribunal judiciaire de Paris (JLD) prolongea la mesure de rétention pour une durée maximale de vingt-huit jours.
4.Le 27 octobre 2023, le requérant fit une première tentative de suicide et fut transféré aux urgences.
5.Le 6 novembre 2023, le tribunal administratif de Paris rejeta le recours en annulation formé par le requérant à l’encontre de la mesure d’éloignement (paragraphe 2 ci-dessus).
6.Le 9 novembre 2023, le requérant tenta une seconde fois de mettre fin à ses jours et fut transféré à l’infirmerie psychiatrique de la préfecture de police de Paris. Malgré la demande de soins libres émise par le médecin-psychiatre certificateur ayant rencontré le requérant, ce dernier fut reconduit au centre de rétention administrative.
7.Le 13 novembre 2023, le médecin de l’unité médicale de rétention administrative (ci-après « UMCRA »), relevant que le requérant souffrait de toxicomanie et se trouvait dans un état de souffrance psychique intense et instable entraînant dépression et idées suicidaires, conclut à l’incompatibilité de son état de santé avec la mesure de rétention.
8.Le 17 novembre 2023, l’ASSFAM, association présente dans le centre de rétention apportant un soutien juridique aux ressortissants étrangers, alerta le préfet sur la situation du requérant.
9.Le 18 novembre 2023, le requérant demanda la mainlevée de la mesure de rétention, laquelle fut refusée le lendemain par le JLD. 10 . Par une ordonnance du 20 novembre 2023, le JLD décida de saisir le médecin de l’Office français de l’intégration et de l’immigration (ci-après « OFII ») eu égard aux allégations du requérant relatives à l’incompatibilité de son état de santé avec la mesure de rétention. Il releva en outre que le préfet justifiait avoir effectué pendant la première période de prolongation de la rétention administrative les démarches nécessaires pour déterminer l’identité et la nationalité exactes du requérant et pour obtenir un laissez-passer afin de mettre à exécution la mesure de reconduite à la frontière. Il ordonna en conséquence, d’une part, la prolongation du maintien en rétention pour une durée de trente jours, et, d’autre part, l’examen médical du requérant par un médecin de l’OFII ou par un praticien désigné par celui-ci afin de déterminer si son état de santé était compatible avec la mesure de rétention et l’éloignement.
11.Par une ordonnance du 22 novembre 2023, la cour d’appel de Paris (ci-après « CA ») rejeta comme irrecevable l’appel formé à l’encontre de l’ordonnance du 20 novembre 2023 (paragraphe 10 ci-dessus) au motif que des diligences avaient été régulièrement effectuées par l’administration, une audition consulaire ayant eu lieu le 16 novembre 2023. Concernant l’incompatibilité alléguée de l’état de santé du requérant avec la rétention, le juge considéra que le certificat du médecin du centre de rétention administrative ne pouvait être pris en considération et releva que le JLD avait invité l’administration à faire examiner le requérant par le médecin de l’OFII, seul compétent pour apprécier l’état de santé du requérant.
12.Le 5 décembre 2023, le médecin de l’UMCRA émit un nouveau certificat mentionnant l’incompatibilité de l’état de santé du requérant avec la mesure de rétention.
13.Le même jour, le requérant demanda à la préfecture, avec l’aide de l’ASSFAM, de réexaminer sa situation et de mettre fin à la mesure de rétention.
14.Le 6 décembre 2023, le requérant demanda une nouvelle fois la mainlevée de la mesure de rétention auprès du JLD.
15.Par un avis du 6 décembre 2023, le médecin de l’OFII indiqua que l’état de santé de l’intéressé nécessitait une prise en charge médicale, que le défaut d’une telle prise en charge pourrait entraîner des conséquences d’une exceptionnelle gravité, qu’eu égard à l’offre de soins et aux caractéristiques du système de santé dans le pays dont il est originaire, il pourrait y bénéficier effectivement d’un traitement approprié et qu’au vu des éléments du dossier et à la date de l’avis, l’état de santé de l’intéressé pouvait lui permettre de voyager sans risque vers son pays d’origine.
16.Le même jour, l’ASSFAM informa de nouveau le préfet de l’état de santé préoccupant du requérant, sans qu’une réponse n’y soit apportée. 17 . Par une ordonnance du 7 décembre 2023, le JLD ordonna le maintien en rétention du requérant. Ayant pris note des conclusions du médecin du centre de rétention administrative constatant l’incompatibilité de l’état de santé de l’intéressé avec la mesure de rétention, il se référa également à l’avis du médecin de l’OFII. Il souligna que la mesure de maintien en rétention administrative avait une durée limitée dans le temps, qu’une audition consulaire avait eu lieu le 16 novembre 2023, que la préfecture était en attente d’une reconnaissance et que l’intéressé pouvait demander, dans l’attente de son éloignement, un examen médical au médecin du centre de rétention qui était habilité à le prendre en charge et à demander son hospitalisation en cas de recrudescence des troubles dépressifs avec risque de passage à l’acte auto-agressif.
18.Par une ordonnance du 9 décembre 2023, la CA confirma l’ordonnance du 7 décembre 2023 (paragraphe 17 ci-dessus) au motif que les éléments du dossier, en particulier l’avis du médecin de l’OFII du 6 décembre 2023, ne permettaient pas de justifier qu’il soit mis fin à la rétention du requérant. 19 . Le 29 décembre 2023, la Cour, à la demande du requérant, décida d’indiquer au Gouvernement français de suspendre la mesure de rétention administrative jusqu’à l’achèvement de la procédure d’éloignement le concernant ou pendant la durée de la procédure devant la Cour, la période la plus courte étant retenue.
20.Le 1 er janvier 2024, le requérant fut assigné à résidence.
21.Le 26 août 2024, la Cour décida de lever la mesure provisoire précédemment indiquée (paragraphe 19 ci-dessus). Invoquant l’article 3 de la Convention, le requérant, soutenant que le médecin compétent pour se prononcer sur la compatibilité de la mesure de rétention avec son état de santé était celui du centre de rétention et non celui de l’OFII, se plaint d’avoir été maintenu en rétention malgré son état psychique dégradé, ce qui mettait ses jours en danger.
1. Le maintien du requérant en centre de rétention administrative constituait-il, au regard de son état de santé psychique, un traitement inhumain et dégradant au sens de l’article 3 de la Convention ( voir, notamment, Khlaifia et autres c. Italie [GC], n o 16483/12, §§ 158-169, 15 décembre 2016, et comparer avec Murray c. Pays-Bas [GC], n o 10511/10, §§ 105-106, 26 avril 2016) ? 2. En particulier, dans quelle mesure les autorités internes ont-elles pris en compte la vulnérabilité du requérant lors des réexamens successifs de cette mesure de rétention ? 3. Des dispositions particulières ont-elles été adoptées pour permettre une prise en charge adaptée du requérant à la suite, d’une part, des deux certificats médicaux rendus par le médecin du centre de rétention attestant de l’incompatibilité de son état de santé avec la mesure de rétention, et, d’autre part, des deux tentatives de suicide de l’intéressé ? 4. Dans quelle mesure les conclusions du médecin de l’Office français de l’intégration et de l’immigration étaient-elles susceptibles d’éclairer le juge interne sur la compatibilité de l’état de santé du requérant avec la mesure de rétention ?