AFFAIRE HAZISLLARI c. GRÈCE

Prima secțiune HAZISLLARI c. GRECIA Cerere nr. 41385/14) HOTĂRÂREA STRASBURG 19 iulie 2018 Această hotărâre este definitivă. Aceasta poate fi supusă unor modificări de formă. În cauza Hazisllari c. Grecia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), care se află într-un comitet compus din Kristina Pardalos, președinte, Ksenija Turković, Tim Eicke, judecători, și Abel Campos, grefier de secțiune După deliberarea sa în camera Consiliului la 26 iunie 2018, hotărârea sa a fost adoptată la această dată, La originea cauzei se află o cerere (n 41385/14) îndreptată împotriva Republicii Elene și al cărei resortisant al Albaniei, domnul Ilia Hazisllari ( … La 28 mai 2014, Tribunalul a sesizat Curtea în temeiul articolului 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (inclusiv Convenția privind dreptul omului).

Reclamantul a fost reprezentat de domnul K. Kosmatos și C. Lampakis, avocați în baroul din Salonic. Guvernul grec (atît) a fost reprezentat de agentul său, domnul Apessos, președintele Consiliului juridic al statului. Înștiințat cu privire la dreptul său de a intra în procedură [art. 36 alineatul (1) din Convenție și art. 44 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Curții], guvernul albanez nu este predominant. Reclamantul se plângea de durata procedurii împotriva sa în fața instanțelor penale. La 10 mai 2017, partea din litigiu trasă din art. 6 alin. (1) din Convenție în ceea ce privește durata procedurii în fața instanței judecătorești din Salonic, care se află în formațiune de trei judecători, precum și în fața instanței judecătorești din Salonic, care se află în formațiune de cinci judecători, a fost comunicată guvernului și cererea a fost declarată inadmisibilă pentru surplus, în conformitate cu art. 54 alin. (3) din regulament.

ÎN FAVOAREA CIRCONSTANCES DE LA LISSPECE Reclamantul s-a născut în 1971 și își are reședința în Salonic. La 7 iunie 2005, reclamantul a prezentat în fața instanței judecătorești din San Marino, în apropierea tribunalului corecțional din Salonic, care a fost învestit cu privire la faptul că: εγκληματική οργάνωση) și de fals calificat în ședință și recerere ( πλλαστογραφία από κοιν La 13 iunie 2005, reclamantul și-a depus memoriul în apărare (απολογητικό υπόμνημα ) la instanța judecătorească. La ședința din fața tribunalului din Salonic, care se afla în formațiune de trei judecători, a fost stabilită la 16 martie 2011. 10. La 28 martie 2011, Curtea de apel, care se afla în formațiune de trei judecători, l-a condamnat pe reclamant la o pedeapsă cu închisoarea de patru ani (judecatul nr. 918/2011).

11. În aceeași zi, reclamantul a răspuns la apelul împotriva acestei hotărâri. 12. La tribunalul din Salonic, care se afla în formațiune de cinci judecători, a fost stabilit la 23 septembrie 2011. 13. La 29 septembrie 2011, Curtea de apel din Salonic, care se afla în formațiune de cinci judecători, a respins apelul reclamantului (hotărârea nr. 1977/2011). 14. La 2 decembrie 2011, reclamantul s-a ocupat de Casație. 15. La 29 noiembrie 2013, Curtea de Casație a respins recursul recurentului (hotărârea nr. 1475/2013). ÎN DREPT CU PRIVIRE LA VIOLAȚIA ALOCATĂ DE LA ARTICOLUL 6 ALINEATUL (1) DIN CONVENȚIE 16. Reclamantul a susținut că durata procedurii a încălcat principiul termenului rezonabil Orice persoană are dreptul la audierea cauzei sale (...) într-un termen rezonabil, de către o instanță (...), care va decide...

dacă orice acuzație în materie penală îndreptată împotriva ei. Cu privire la admisibilitate 17. Constatând că nu este în mod evident întemeiat greșit în sensul articolului 35 alineatul (3) litera (a) din convenție și că nu se confruntă cu niciun alt motiv d Curtea ia notă de faptul că perioada care trebuie luată în considerare a început la 7 iunie 2005, data la care reclamantul a prezentat în fața instanței judecătorești din San Salonic în apropierea tribunalului corecțional din Salonic, și că aceasta sa încheiat la 29 iunie 2005. Septembrie 2011, data publicării hotărârii judecătorești din Salonic, care a stat în formație de cinci judecători și a durat puțin peste șase ani și trei luni, pentru două instanțe.

Durata rezonabilă a procedurii 19. Curtea reamintește că caracterul rezonabil al duratei unei proceduri pendinte apreciază în funcție de circumstanțele cauzei și ținând cont de criteriile consacrate de jurisprudența sa, în special complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului și cel al autorităților competente, precum și latura jurisdicțională a cauzei pe care o are în legătură cu aceasta (a se vedea, printre multe altele, Michelioudakis c. Grecia, 54447/10, §§ 54, 3 aprilie 2012). 20. Curtea a încheiat în numeroase cauze care ridică problema duratei excesive a procedurilor penale inițiate împotriva persoanelor interesate la încălcarea articolului 6 alineatul (1) din Convenție (a se vedea Hotărârea pilot Michelioudakis, citată anterior, și trimiterile citate la punctele 68-70).

După examinarea tuturor elementelor care i-au fost prezentate, Comisia consideră că guvernul, care nu a prezentat nici o declarație, nu a prezentat fapte sau argumente care să justifice durata procedurii în litigiu. 22. Prin urmare, a existat o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din Convenție, aplicabil în partea sa penală, pe baza duratei procedurii. II. În conformitate cu art. 41 din convenție, în cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a Protocoalelor acesteia și în cazul în care dreptul intern al Înaltei părți contractante nu permite să se șteargă că nu este posibil ca consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții pârâte, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă.

24. Reclamantul nu a prezentat nicio cerere de satisfacție echitabilă în termenul acordat în acest scop. Prin urmare, Curtea consideră că … Întocmit în limba franceză, apoi comunicat în scris la 19 iulie 2018, în temeiul articolului 77 alineatul (2) și al articolului 3 din Regulamentul de procedură al Curții. Abel Campos Kristina Pardalos Module președinte

PREMIÈRE SECTION

AFFAIRE HAZISLLARI c. GRÈCE ( Requête n o 41385/14) ARRÊT STRASBOURG 19 juillet 2018 Cet arrêt est définitif. Il peut subir des retouches de forme. En l’affaire Hazisllari c. Grèce, La Cour européenne des droits de l’homme (première section), siégeant en un comité composé de : Kristina Pardalos, présidente, Ksenija Turković, Tim Eicke, juges, et de Abel Campos, greffier de section , Après en avoir délibéré en chambre du conseil le 26 juin 2018, Rend l’arrêt que voici, adopté à cette date : PROCÉDURE 1. À l’origine de l’affaire se trouve une requête (n o 41385/14) dirigée contre la République hellénique et dont un ressortissant albanais, M. Ilia Hazisllari (« le requérant »), a saisi la Cour le 28 mai 2014 en vertu de l’article 34 de la Convention de sauvegarde des droits de l’homme et des libertés fondamentales (« la Convention »).

LES CIRCONSTANCES DE L’ESPÈCE

6. Le requérant est né en 1971 et réside à Thessalonique.

SUR LA VIOLATION ALLÉGUÉE DE L’ARTICLE 6 § 1 DE LA CONVENTION

16. Le requérant allègue que la durée de la procédure a méconnu le principe du « délai raisonnable » tel que prévu par l’article 6 § 1 de la Convention, qui est ainsi libellé : « Toute personne a droit à ce que sa cause soit entendue (...) dans un délai raisonnable, par un tribunal (...), qui décidera (...) du bien-fondé de toute accusation en matière pénale dirigée contre elle. » A. Sur la recevabilité

SUR L’APPLICATION DE L’ARTICLE 41 DE LA CONVENTION

23. Aux termes de l’article 41 de la Convention, « Si la Cour déclare qu’il y a eu violation de la Convention ou de ses Protocoles, et si le droit interne de la Haute Partie contractante ne permet d’effacer qu’imparfaitement les conséquences de cette violation, la Cour accorde à la partie lésée, s’il y a lieu, une satisfaction équitable. »