OKUN AND OTHERS v. RUSSIA and 2 other applications

Publicat la 14 aprilie 2025 CUARTA SECȚIUNE Aplicația nr. 60887/21 Olena Borysivna OKUN și alții împotriva Rusiei și alte două cereri (a se vedea lista anexată) comunicată la 25 martie 2025 OBIECTUL CAZULUI Solicitările provin din conflictul dintre Ucraina și Federația Rusă, care se referă în principal la dreptul reclamanților de a respecta casele lor, deoarece inventarile lor au fost încheiate de autoritățile ruse din Crimea. În diferite momente între 2004 și 2010, reclamanții s-au mutat în apartamente de serviciu din Sevastopol pe baza unor ordine de inchiriere emise în temeiul legii ruse membrilor lor de familie care slujeau cu flota Mării Negre („BSF”) a Federației Ruse. Statutul BSF al Federației Ruse pe teritoriul Ucrainei a fost determinat de acordurile bilaterale încheiate între statele respective în 1997 și 2010 (a se vedea, pentru context, Ucraina c. Rusia (re Crimea) (dec.) [GC], nr. 20958/14 și 38334/18, §§§ 202-08, 16 decembrie 2020). 60887/21 și 60896/21, reclamanții s-au separat de membrii lor de familie servitoare între 2012 și 2013, în cele din urmă divorțându-i în 2019 și respectiv în 2013, respectiv. În cererea nr. 60904/21, reclamantul a locuit în apartamentul de serviciu al fiului său, un serviciur rus, cu familia sa. După încheierea serviciului militar, rudele reclamanților, care au primit inițial ordinele de locație pentru apartamente, au decis să se mute din Sevastopol la Moscova sau în regiunea Moscova. În cererea nr. 60887/21, singurul rude al reclamanților a fost acordată o locație socială într-un apartament din Balașykha în 2013, exercitând drepturile de locuință ca agent pensionat. În cererea nr. 60896/21, rudele reclamanților și fiica sa, M., au fost acordate coproprietatea unui apartament în același oraș în 2015. În cererea nr. 60904/21, fiul reclamantului și familia sa au fost acordate o locație socială într-un apartament din Moscova în 2013. În ciuda acestui lucru, reclamanții în toate cele trei cazuri au continuat să locuiască în apartamentele de servicii respective din Sevastopol. În 2019 și 2020 Ministerul Apărării Federației Ruse a depus cereri de expulzie împotriva reclamanților, care au fost acordate de „Curtea Districtului Gargarinskiy din Sevastopol” prin eliberarea de ordine de expulsie. Apelurile ulterioare ale reclamanților au fost respinse de către instanțele superioare, hotărârile finale luate de Curtea Supremă a Federației Ruse la 20 și 27 iulie 2021. Instanțele au raționat că reclamanții au beneficiat de inchiriații acordate inițial membrilor familiei lor în serviciul militar activ. În consecință, odată ce aceste membri ai familiei și-au încheiat serviciul și s-au mutat, nu au existat motive juridice pentru ca reclamanții să continue locația. Între timp, în cursul anului 2020 și 2021, autoritățile ruse au inițiat procedurile de aplicare împotriva reclamanților în scopul expulzării acestora. La 11 martie 2021, reclamantul în cererea nr. 60904/21 a fost amendat 1000 Rubele rusești pentru faptul că nu au scăpat de apartament. La 25 august 2021, principalele reclamante din celelalte două cereri au fost interzise să părăsească teritoriul Federației Ruse (care, potrivit autorităților ruse, includea Crimea) în cadrul procedurii de executare. La 22 decembrie 2021, reclamanții au depus în fața Curții cereri de măsuri intermediare în temeiul articolului 39 din Regulamentul de procedură, solicitând Curții să informeze guvernului rus că procedura de expulzare ar trebui să fie păstrată cel puțin în timpul iernii. La 25 ianuarie 2022, Curtea a hotărât să nu aplice măsurile solicitate de reclamanți. Nu este clar dacă ordinele de evacuare au fost executate împotriva reclamanților. Considerând la art. 8 din Convenție și la art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, reclamanții se plângeau că deciziile autorităților ruse de a le expulza au fost ilegale, lipsite de nicio bază în legislația ucraineană, nu au avut niciun scop legitim și au fost disproporționate. Principalii solicitanți în cererile nr. 60887/21 și 60896/21 (a se vedea apendicele), care se bazează pe art. 2 din Protocolul nr. 4 la Convenție, se plângeau de asemenea că restricțiile privind dreptul lor la libertate de circulație în Ucraina, impuse de autoritățile ruse, au fost ilegale, lipsite de orice bază în a patra convenție de la Geneva. Având în vedere că nu s-a urmărit niciun remediu intern în Crimea sau în Rusia, aceste solicitanți, care se bazează pe art. 13 din Convenție, au susținut că nu există remedii eficace disponibile pentru a contesta presupusa încălcare a articolului 2 din Protocolul nr. 4 la Convenție în acest context. McCann c. Regatul Unit , nr. 1909/04, § 46, CEDO 2008)? Au fost puse în aplicare ordinele de evacuare emise de autoritățile ruse împotriva reclamanților? Au fost puse în aplicare actele presupuse care dau naștere plângerilor în conformitate cu art. 8 din Convenție o bază în „lege” în sensul acestei dispoziții (a se vedea Ucraina c. Rusia (re Crimea) [GC], nr. 20958/14 și 38334/18, §§ 942-46, 25 iunie 2024)? Într-adevăr, interesele reclamanților în cauză constituie „posesiuni” în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1? Dacă este cazul, faptele pe care le referă constituie o încălcare a acelui articol? Are presupusele acțiuni care au provocat plângeri în temeiul articolului 2 din Protocolul nr. 4 la Convenția principalelor solicitanți în cererile nos. 60887/21 și 60896/21 (a se vedea apendicele) au o bază în „lege” în sensul acestei dispoziții (a se vedea Ucraina c. Rusia [Crimea] [GC], nos. 20958/14 și 38334/18, §§ 1170-75, 25 iunie 2024)? A avut reclamanții la dispoziția lor un remediu intern eficient pentru plângerile lor în temeiul articolului respectiv, conform articolului 13 din Convenție? Cerere nr. Denumire de caz Lodged on Solicitant Anul de naștere Anul de naștere Localitate de Reședință Reprezentat de 60887/21 Okun și alții c. Rusia 04/12/2021 Olena Borysivna OKUN (subvenția principală) 1972 Sevastopol Ucrainean Georgiy Oleksandrovych OKUN 2006 Sevastopol Ucrainean Mariya Oleksandrivna OKUN 1996 Sevastopol Ucrainean Sergiy Anatoliyovych ZAYETS 60896/21 Kurban și alții v. Rusia 04/12/2021 Olga Oleksiyiivna KURBAN (denumită în continuare candidată principală) 1965 Sebastopol Ucrainean Sofiya Ruslanovna VYGONSKA 2014 Sebastopol Ucrainean Yuliya Kostyantynivna VYGONSKA 1987 Sebastopol Ucrainean Kostyantyn Ruslanovych VYGONSKY 2009 Sebastopol Ucrainean 60904/21 Tsurpalyuk v. Rusia 04/12/2021 Mariya Ivanivna TSURPALYUK 1954 Sebastopol Ucrainean

Published on 14 April 2025

FOURTH SECTION

Application no. 60887/21

Olena Borysivna OKUN and Others against Russia

and 2 other applications

(see list appended)

communicated on 25 March 2025

SUBJECT MATTER OF THE CASES

The applications originate from the conflict between Ukraine and the Russian Federation. They mainly concern the applicants’ right to respect for their homes, as their tenancies were terminated by the Russian authorities in Crimea.

At various times between 2004 and 2010, the applicants moved into service apartments in Sevastopol based on tenancy orders issued under Russian law to their family members who were serving with the Black Sea Fleet (“the BSF”) of the Russian Federation.

The status of the BSF of the Russian Federation on the territory of Ukraine was determined by the bilateral agreements concluded between those States in 1997 and 2010 (see, for the context,

Ukraine v. Russia (re Crimea)

(dec.) [GC], nos.

20958/14 and 38334/18, §§

202-08, 16

December

2020).

In applications nos.

60887/21 and 60896/21, the applicants separated from their serving family members between 2012 and 2013, eventually divorcing them in 2019 and 2013, respectively. In application no.

60904/21 the applicant lived in the service apartment of her son, a Russian serviceman, with his family.

After terminating their military service, the applicants’ relatives, who had originally been granted the tenancy orders for the apartments, decided to relocate from Sevastopol to Moscow or the Moscow region.

In application no.

60887/21, the applicants’ relative alone was granted a social tenancy in an apartment in Balashykha in 2013, having exercised his housing rights as a retired serviceman. In application no.

60896/21, the applicants’ relative and his daughter, M., were granted co-ownership of an apartment in the same town in 2015. In application no.

60904/21, the applicant’s son and his family were granted a social tenancy in an apartment in Moscow in 2013. Despite this, the applicants in all three cases continued to reside in the respective service apartments in Sevastopol.

In 2019 and 2020 the Ministry of Defence of the Russian Federation filed eviction claims against the applicants, which were granted by the “Gagarinskiy District Court of Sevastopol” through the issuance of eviction orders. The subsequent appeals of the applicants were rejected by the higher courts, with the final decisions taken by the Supreme Court of the Russian Federation on 20 and 27 July 2021. The courts reasoned that the applicants had benefited from the tenancies initially granted to their family members in active military service. Consequently, once those family members ended their service and relocated, there were no legal grounds under Russian law for the applicants to continue tenancy.

In the meantime, during 2020 and 2021, the Russian authorities initiated enforcement proceedings against the applicants with the aim of evicting them. On 11 March 2021 the applicant in application no.

60904/21 was fined 1,000

Russian rubles for failing to vacate the apartment. On 25 August 2021 the main applicants in the other two applications were prohibited from leaving the territory of the Russian Federation (which, according to the Russian authorities, included Crimea) as part of the enforcement proceedings.

On 22 December 2021 the applicants lodged with the Court requests for interim measures under Rule 39 of the Rules of Court, asking the Court to indicate to the Russian Government that the eviction proceedings should be stayed at least during winter time. On 25 January 2022 the Court decided not to apply the measures sought by the applicants. It remains unclear whether the eviction orders have been enforced against the applicants.

Relying on Article 8 of the Convention and Article

1 of Protocol

No.

1 to the Convention, the applicants complained that the decisions of the Russian authorities to evict them had been unlawful, lacking any basis in Ukrainian law, had no legitimate aim, and had been disproportionate.

The main applicants in applications nos.

60887/21 and 60896/21 (see the appendix), relying on Article 2 of Protocol No.

4 to the Convention, also complained that the restrictions on their right to liberty of movement within Ukraine, imposed by the Russian authorities, had been unlawful, lacking any basis in the Fourth Geneva Convention. Having not pursued any domestic remedies in Crimea or Russia, these applicants, relying on Article 13 of the Convention, argued that there were no effective remedies available to challenge the alleged violation of Article 2 of Protocol No.

4 to the Convention in this context.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1.

Can the apartments in question be classified as the applicants’ “home” (

see

McCann v. the United Kingdom

, no.

19009/04, §

46, ECHR 2008)? Have the eviction orders issued by the Russian authorities against the applicants been enforced? Did the alleged actions giving rise to their complaints under Article 8 of the Convention have a basis in “law” within the meaning of that provision (see

Ukraine v. Russia (re Crimea)

[GC], nos.

20958/14 and

38334/18, §§

942-46, 25

June

2024)?

2.

Did the applicants’ interests in question constitute “possessions” within the meaning of Article

1 of Protocol No.

1? If so, do the facts they refer to constitute a violation of that Article?

3.

Did the alleged actions that gave rise to the complaints under Article

2 of Protocol No.

4 to the Convention of the main applicants in applications nos.

60887/21 and 60896/21 (see the appendix) have a basis in “law” within the meaning of that provision (see

Ukraine v. Russia (

re

Crimea)

[GC], nos.

20958/14 and 38334/18, §§

1170-75, 25

June

2024)? Did those applicants have at their disposal an effective domestic remedy for their complaints under that Article, as required by Article

13 of the Convention?

APPENDIX

List of applications

No.

Application no.

Case name

Lodged on

Applicant

Year of Birth

Place of Residence

Nationality

Represented by

1.

60887/21

Okun and Others v.

Russia

04/12/2021

Olena Borysivna OKUN

(main applicant)

1972

Sevastopol

Ukrainian

Georgiy Oleksandrovych OKUN

2006

Sevastopol

Ukrainian

Mariya Oleksandrivna OKUN

1996

Sevastopol

Ukrainian

Sergiy Anatoliyovych ZAYETS

2.

60896/21

Kurban and Others v.

Russia

04/12/2021

Olga Oleksiyivna KURBAN

(main applicant)

1965

Sevastopol

Ukrainian

Sofiya Ruslanivna VYGONSKA

2014

Sevastopol

Ukrainian

Yuliya Kostyantynivna VYGONSKA

1987

Sevastopol

Ukrainian

Kostyantyn Ruslanovych VYGONSKYY

2009

Sevastopol

Ukrainian

3.

60904/21

Tsurpalyuk v.

Russia

04/12/2021

Mariya Ivanivna TSURPALYUK

1954

Sevastopol

Ukrainian