SDS EKIP S.R.L. c. RÉPUBLIQUE DE MOLDOVA

Publicat: 14 aprilie 2025 CINCEA SECȚIUNEA A CINCEA RĂSPUNS n 13252/18 SDS EKIP S.R.L. împotriva Republicii Moldova introdusă la 5 martie 2018 raportate la 26 martie 2025 Cererea se referă la impunerea, la 7 februarie 2017, de către inspectorul de stat de mediu al unei amenzi societății reclamante, o societate comercială moldovenească, pentru tăierea ilegală a arborilor, în lipsa unei autorizații din partea autorității de mediu. Procesul-verbal al inspectorului, a cărui copie a fost notificată societății reclamante, a indicat deja sancțiunea, și anume plata unei amenzi pentru o amendă a unei sume de 10 S-a precizat că procesul-verbal poate fi contestat în termen de 15 zile. La 16 februarie 2017, același inspector a emis o decizie oficială de resetare a acestei sancțiuni.

Societatea reclamantă a declarat că nu a fost informată cu privire la adoptarea acestei decizii. La data de 31 decembrie a avut loc un proces-verbal de amendă administrativă în fața Tribunalului de Primă Instanță, care a respins recursul pe baza faptului că procesul-verbal nu poate fi contestat decât cu decizia de impunere a sancțiunii. Societatea reclamantă a formulat o cale de atac susținând că a contestat în întregime procesul-verbal, inclusiv sancțiunea. Printr-o decizie definitivă din 5 septembrie 2017, Curtea a respins acțiunea ca fiind nefondată, în conformitate cu Recomandarea 41 a Curții Supreme de Justiție, care prevede că procesul-verbal nu poate fi contestat decât cu decizia de impunere a sancțiunii în aceeași procedură.

Invocând art. 6 alin. (1) din Convenție, societatea reclamantă invocă o limitare a dreptului său de acces la instanță din cauza refuzului instanțelor interne de a-și examina contestația în fond pentru a determina legalitatea procesului-verbal de amendă, inclusiv sancțiunea pe care a făcut-o.

A existat, în speță, necunoașterea dreptului societății reclamante de a avea acces la o instanță, astfel cum a fost garantată prin art. 6 alineatul (1) din convenție, având în vedere faptul că nu este posibil să se conteste procesul-verbal și cuantumul lacunei (Efstathiou și alții c. Grecia , n 3698/98/02, § 24, 27 iulie 2006 García Manibardo c. Spania , n 38695/95, § 36, CEDH 2000-II) În special, instanțele interne au dat dovadă de o formă excesivă atunci când au refuzat să ia în considerare acțiunea recurentei (Zubac c. Croația [GC], n 40160/12, § 97 - 98, 5 aprilie 2018 Walchli c. Franța, n 35787/03, § 29, 26 iulie 2007) Guvernul este invitat să furnizeze copia integrală a dosarului procedurii interne.

Publié le 14 avril 2025

CINQUIÈME SECTION

Requête n o 13252/18

SDS EKIP S.R.L.

contre la République de Moldova introduite le 5 mars 2018 communiquée le 26 mars 2025

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne l’imposition, le 7 février 2017, par l’inspecteur d’État environnemental d’une amende à la société requérante, une société commerciale moldave, pour coupe illégale d’arbres, en l’absence d’autorisation de l’autorité environnementale. Le procès-verbal dressé par l’inspecteur, dont une copie fut notifiée à la société requérante, indiquait déjà la sanction, à savoir le paiement d’une amende d’un montant de 10 000 MDL (environ 500 euros). Il y était précisé que le procès-verbal pouvait être contesté dans un délai de quinze jours. Le 16 février 2017, le même inspecteur rendit une décision formelle réitérant cette sanction. La société requérante allègue ne pas avoir été informée de l’adoption de cette décision.

L’intéressée contesta le procès-verbal de contravention administrative devant le tribunal de première instance. Celui-ci rejeta le recours en se fondant sur le fait que le procès-verbal ne peut être contesté qu’avec la décision infligeant la sanction. La société requérante fit un recours en faisant valoir qu’elle contestait le procès-verbal dans son intégralité, y compris la sanction. Par une décision définitive du 5 septembre 2017, la cour d’appel rejeta le recours comme étant mal-fondé, s’appuyant sur la recommandation n o 41 de la Cour suprême de justice, qui prévoit que le procès-verbal ne peut être contesté qu’avec la décision infligeant la sanction dans une même procédure.

Invoquant l’article 6 § 1 de la Convention, la société requérante invoque une limitation de son droit d’accès au tribunal en raison du refus des tribunaux internes d’examiner sa contestation au fond afin de déterminer la légalité du procès-verbal de contravention, y compris la sanction dont elle a fait l’objet.

QUESTIONS AUX PARTIES

Y-a-t-il eu en l’espèce méconnaissance du droit de la société requérante d’avoir accès à un tribunal, tel que garanti par l’article 6 § 1 de la Convention, compte tenu de l’impossibilité alléguée de contester le procès-verbal et le montant de l’amende ( Efstathiou et autres c. Grèce , n o 36998/02, § 24, 27 juillet 2006 ; García Manibardo c. Espagne , n o 38695/97, § 36, CEDH 2000-II) ? En particulier, les juridictions internes ont-elles fait preuve d’un formalisme excessif lorsqu’elles ont refusé d’examiner le recours de la requérante ( Zubac c. Croatie [GC], n o 40160/12, §§ 97 - 98, 5 avril 2018 ; Walchli c. France , n o 35787/03, § 29, 26 juillet 2007) ? Le Gouvernement est invité à fournir la copie intégrale du dossier de la procédure interne.