RUDOMAKHA AND NORTH CAUCASUS ENVIRONMENTAL WATCH v. RUSSIA

Comunicat la 7 septembrie 2018 SECȚIUNEA TERZĂ Cerere nr. 7995/18 Andrey Vladimirovich RUDOMAKHA și NORTH CAUCASUS ENVIRONAL WATCH împotriva Rusiei depusă la 17 ianuarie 2018 DECLARAREA FACTELOR Primul reclamant, dl Andrey Vladimirovich Rudomakha este un național rus, care s-a născut în 1964 și trăiește în Maykop, Republica Adygeya. Dl. Rudomakha este coordonatorul (directorul) al celui de-al doilea reclamant, North Caucase Environmental Watch, o organizație neguvernamentală. Ele sunt reprezentate în fața Curții de către dl N. Olenichev, un avocat practicant la San Petersburg. Circumstanțele cauzei Cauza, astfel cum au fost depuse de solicitanți, pot fi rezumate după cum urmează. La 13 septembrie 2016, Ministerul Justiției a enumerat North Caucase Environmental Watch ca fiind un „agent străin”. La 11 ianuarie 2017, dl Rudomakha a publicat pe site-ul web al organizației solicitante un obituar al unui membru important al mijloacei de mediu ruse, stabilind o descriere a realizărilor sale și a relațiilor sale cu autoritățile. La 15 februarie 2017, autoritatea rusă de reglementare a telecomunicațiilor Roscomnadzor a inițiat proceduri administrative împotriva dlui Rudomakha pentru faptul că nu a indicat faptul că necrologul a fost publicat printr-o organizație „agent străin”, astfel cum prevede Legea Agenților Externi. La 19 aprilie 2017, Curtea de District Sovetskiy din Krasnodar a amendat dl. Rudomakha 100.000 ruble ruse (1.671 euro) pentru neetichetarea publicării sale ca fiind originare de un agent străin. În aceeași zi, dl Rudomakha a primit o copie a hotărârii. La 2 mai 2017 dl Rudomakha a trimis motivele de recurs împotriva deciziei din 19 aprilie 2017. La 13 iunie 2017, dl Rudomakha și-a primit declarația de recurs. S-a inițiat o anchetă, în urma plângerii dlui Rudomakha. Acesta a stabilit că un angajat poștal nu a trimis scrisoarea instanței și l-a returnat expeditorului la expirarea perioadei de depozitare. La 16 iunie 2017, dl Rudomakha solicită Curtea Regională Krasnodar să stabilească un nou termen de recurs, referindu-se la concluziile anchetei poștale. La 17 iulie 2017, Curtea Regională a refuzat cererea, susținând că dl Rudomakha nu a acționat cu o diligență corectă în apărarea intereselor sale. Dl Rudomakha a depus un recurs împotriva deciziei din 17 iulie 2017. La 12 septembrie 2017 un vicepreședinte al Curții regionale a respins recursul repetând raționamentul în decizia din 17 iulie 2017. Legea și practicile interne relevante Pentru dreptul și practicile interne referitoare la agenți străini, a se vedea Ecodefence și alții c. Rusia , nr. 9988/13 și altele 48. În conformitate cu art. 30.3 §§ 1 și 2 din Codul de infracțiuni administrative, un recurs împotriva unei decizii într-un caz administrativ poate fi depus în termen de zece zile de la livrarea sau primirea unei copie a acestei decizii. În caz de nerespectare a acestui termen, termenul de recurs poate fi restituit de către judecător sau alt oficial competent la cererea recurentei. Reclamanții se plâng în temeiul articolelor 10 și 11 din Convenție cu privire la calitatea Legii Agenților Externi, în special a cerinței de etichetare. Dl Rudomakha se plâng, de asemenea, în temeiul articolului 6 din Convenție, cu privire la o restricție arbitrară a dreptului său de acces la o instanță. În ceea ce privește ambele solicitante, a existat o încălcare a articolelor 10 și 11 din Convenție? În special: (a) Dispozițiile Legii Agenților Externi îndeplinesc cerințele de „calitate a dreptului” prevăzute la art. 10 § 2 și la art. 11 § 2 din Convenție? În special: (i) Definiția termenului „agent străin” este suficient de clară și previzibilă? (ii) Dispozițiile privind finanțarea străină sunt previzibile? Legea rusă stabilește un sumă, o perioadă sau o formă specifică de finanțare străină pentru a recunoaște un agent străin? (iii) Definiția „activității politice” este suficient de clară și previzibilă în aplicarea sa? (iv) Cerințele de etichetare formulate cu suficientă claritate? Legea națională prevede cu suficientă claritate ce material necesită etichetare sau de unde ar trebui să provină materialul? Instanțele interne fac o distincție între publicațiile în numele unei organizații și cele efectuate de o persoană privată? (v) Este suficient de previzibilă valoarea amenzii pentru încălcarea Legii Agenților Externi? (b) A fost interferența „necesară într-o societate democratică”? Au fost motivele interferenței „relevante” și „suficiente”? În special: (i) Au fost luate în considerare conotațiile negative ale termenului „agenți străini” atunci când alegeau un nume pentru organizațiile care primesc finanțare străină? A fost o astfel de „necesaritate într-o societate democratică”? (ii) Restricția accesului organizației solicitante la finanțarea străină a fost „necesară într-o societate democratică”? Care au fost consecințele acestei restricții în ceea ce privește disponibilitatea de finanțare alternativă? Guvernul este solicitat să ilustreze răspunsul lor cu exemple specifice. (iii) Înregistrarea în calitate de agent străin a avut un impact asupra capacității organizației candidate de a-și exprima în mod liber ideile și de a-și desfășura activitatea politică? A fost necesară suprimarea dezbaterii libere a organizațiilor candidate și a activităților politice într-o societate democratică? (iv) Cerințele suplimentare de raportare se aplică reclamanților – cum ar fi etichetarea publicațiilor, menținerea înregistrărilor separate a veniturilor sau a cheltuielilor obținute din surse străine, prezentarea rapoartelor privind activitățile și componența organismelor lor de gestionare și auditul – proporțional cu obiectivul urmărit și impune reclamanților o sarcină excesivă? (v) Sancțiunile pentru încălcarea Legii Agenților Externi sunt proporționale cu gravitatea infracțiunilor imputate? Instanțele interne au evaluat suma unei amenzi împotriva poziției financiare a domnului Rudomakha și impactul potențial al amenzii asupra durabilității sale? În ceea ce privește dl Rudomakha, dreptul său de acces la o instanță în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție a fost sancționat ca urmare a recursului său fiind respins ca fiind în neregulă din cauza propriei sale vine?

Communicated on 7 September 2018

THIRD SECTION

Application no. 7995/18

Andrey Vladimirovich RUDOMAKHA and NORTH CAUCASUS ENVIRONMENTAL WATCH

against Russia

lodged on 17 January 2018

STATEMENT OF FACTS

The first applicant, Mr Andrey Vladimirovich Rudomakha is a Russian national, who was born in 1964 and lives in Maykop, Adygeya Republic. Mr

Rudomakha is the co-ordinator (director) of the second applicant, North Caucasus Environmental Watch, a non-governmental organisation. They are represented before the Court by Mr N. Olenichev, a lawyer practising in St

Petersburg.

A.

The circumstances of the case

The facts of the case, as submitted by the applicants, may be summarised as follows.

On 13 September 2016 the Ministry of Justice listed the North Caucasus Environmental Watch as a “foreign agent”.

On 11 January 2017 Mr Rudomakha published on the applicant organisation’s web-site an obituary of a prominent member of the Russian environmental movement, setting out a description of his achievements and his relations with the authorities.

On 15 February 2017 the Russian telecoms regulator Roscomnadzor initiated administrative proceedings against Mr Rudomakha for the failure to indicate that the obituary had been published by a “foreign-agent” organisation, as required by the Foreign Agents Act.

On 19 April 2017 the Sovetskiy District Court in Krasnodar fined Mr

Rudomakha 100,000 Russian roubles (1,671 euros) for failure to label his publication as originating from a foreign agent. On the same day Mr

Rudomakha received a copy of the judgment.

On 2 May 2017 Mr Rudomakha mailed his grounds of appeal against the decision of 19 April 2017.

On 13 June 2017 Mr Rudomakha received back his statement of appeal. An inquiry was initiated, further to Mr Rudomakha’s complaint. It established that a postal employee had not delivered the letter to the court and returned it to the sender upon expiry of the storage period.

On 16 June 2017 Mr Rudomakha asked the Krasnodar Regional Court to set a new time-limit for appeal, referring to the findings of the postal inquiry.

On 17 July 2017 the Regional Court refused the request, holding that Mr

Rudomakha had not acted with due diligence in the defence of his interests. Mr Rudomakha lodged an appeal against the decision of 17 July 2017.

On 12 September 2017 a deputy President of the Regional Court rejected the appeal repeating the reasoning in the decision of 17 July 2017.

B.

Relevant domestic law and practice

For domestic law and practice concerning foreign agents, see

Ecodefence and Others v. Russia

, nos. 9988/13 and 48 others.

According to Article 30.3 §§ 1 and 2 of the Code of Administrative Offences, an appeal against a decision in an administrative case may be lodged within ten days after delivery or receipt of a copy of that decision. In case of failure to meet this deadline, the appeal period may be restored by the judge or other competent official at the appellant’s request.

COMPLAINTS

The applicants complain under Article 10 and 11 of the Convention about the quality of the Foreign Agents Act, in particular the labelling requirement.

Mr Rudomakha also complains under Article 6 of the Convention about an arbitrary restriction on his right of access to a court.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1.

In respect of both applicants, was there a violation of Articles 10 and 11 of the Convention? In particular:

(a)

Do the provisions of the Foreign Agents Act meet the “quality of law” requirements contained in Article 10 § 2 and Article 11 § 2 of the Convention? In particular:

(i)

Is the definition of the term “foreign agent” sufficiently clear and foreseeable?

(ii)

Are the provisions on foreign financing foreseeable? Does Russian law establish any specific amount, period or form of foreign financing in order for an entity to be recognised a foreign agent?

(iii)

Is the definition of “political activity” sufficiently clear and foreseeable in its application?

(iv)

Are the labelling requirements formulated with sufficient clarity? Does the national law prescribe with sufficient clarity what material requires labelling or from where the material should originate? Do the domestic courts draw a distinction between publications on behalf of an organisation and those made by a private individual?

(v)

Is the amount of the fine for violation of the Foreign Agents Act sufficiently foreseeable?

(b)

Was the interference “necessary in a democratic society”? Were the reasons for the interference “relevant” and “sufficient”? In particular:

(i)

Were the negative connotations of the term “foreign agents” considered when choosing a name for organisations receiving foreign funding? Was such branding “necessary in a democratic society”?

(ii)

Was the restriction of applicant organisation’s access to foreign funding “necessary in a democratic society”? What were the consequences of such restriction in terms of the availability of alternative funding? The Government are requested to illustrate their response with specific examples.

(iii)

Did registration as a foreign agent have an impact on the applicant organisation’s ability to freely express its ideas and carry out political activity? Was the suppression of the applicant organisations’ free debate and political activities necessary in a democratic society?

(iv)

Are the additional reporting requirements applicable to the applicants – such as labelling publications, keeping separate records of income or expenses obtained from foreign sources, submitting reports on activities and the composition of their management bodies, and auditing – proportionate to the aim pursued, and do they impose an excessive burden on the applicants?

(v)

Are the sanctions for violation of the Foreign Agents Act proportionate to the gravity of the imputed offences? Did the domestic courts weigh the amount of a fine against the financial standing of Mr

Rudomakha and the potential impact of the fine on his sustainability?

2.

In respect of Mr Rudomakha, was his right of access to a court under Article 6 § 1 of the Convention undermined as a consequence of his appeal having been rejected as belated through no fault of his own?