ÖZDEMİR c. TURQUIE

Comunicat la 10 septembrie 2018 A DOUA SECȚIUNE Cerere nr. 14606/18 Yasin ÖZDEM condamnarea penală a reclamantului pentru apologia infracțiunii și a infracțiunii în temeiul articolului 215 din Codul penal la șapte luni și 15 zile de închisoare cu suspendare la pronunțarea hotărârii, din cauza comentariilor pe care le-a publicat pe rețelele sociale în aprilie 2015 în favoarea unei organizații teroriste numită FETÖ/PDY și a liderului acesteia. Invocând art. 10 din Convenție, reclamantul se plânge de o încălcare a libertății sale de exprimare din cauza condamnării sale penale. În acest sens, el susține că la data publicării comentariilor respective, organizația în cauză nu era cunoscută ca o organizație teroristă și că nu exista nicio condamnare penală definitivă împotriva liderului acestei organizații. RĂSPUNSURI LA PĂRȚI A fost încălcată libertatea de exprimare a reclamantului și în special dreptul său de a comunica informații sau idei, în sensul art. 10 alin. (1) din Convenție, pe baza condamnării sale penale În acest caz, această încălcare a fost prevăzută de lege și necesară, în sensul art. 10 alin. (2) (a se vedea Bülent Kaya c. Turcia, n 52056/08, §§) 40, 22 octombrie 2013) În special, caracterul infracțional al comentariilor publicate de reclamant în favoarea organizației FETÖ/PDY și a liderului său a fost previzibil pentru: a se vedea Centro Europa 7 S.r.l. și Di Stefano c. Italia [GC], nr 38433/09, § 140-143, CEDH 2012

Communiquée le 10 septembre 2018

DEUXIÈME SECTION

Requête n

o

14606/18

Yasin ÖZDEMİR

contre la Turquie

introduite le 12 mars 2018

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne

la condamnation pénale du requérant pour apologie de crime et de criminel en application de l’article 215 du code pénal à sept mois et quinze jours d’emprisonnement avec sursis au prononcé du jugement, en raison des commentaires qu’il a publiés sur les réseaux sociaux en avril 2015 en faveur d’une organisation terroriste appelée

FETÖ/PDY

et de son leader.

Invoquant l’article 10 de la Convention, le requérant se plaint d’une atteinte à sa liberté d’expression à raison de sa condamnation pénale. Il soutient à cet égard qu’à la date où il a publié les commentaires litigieux, l’organisation en question n’était pas connue comme une organisation terroriste et qu’il n’y avait aucune condamnation pénale définitive à l’égard du leader de cette organisation.

QUESTIONS AUX PARTIES

Y a-t-il eu atteinte à la liberté d’expression du requérant, et spécialement à son droit de communiquer des informations ou des idées, au sens de l’article 10 § 1 de la Convention, à raison de sa condamnation pénale

?

Dans l’affirmative, cette atteinte était-elle prévue par la loi et nécessaire, au sens de l’article 10 § 2 (voir

Bülent Kaya

c. Turquie

, n

o

52056/08, §§

37

‑

40, 22 octobre 2013)

?

En particulier, le caractère infractionnel des commentaires publiés par le requérant en faveur de l’organisation

FETÖ/PDY

et de son leader était-il prévisible pour l’intéressé à l’époque des faits (voir,

Centro Europa 7 S.r.l. et Di Stefano c. Italie

[GC], n

o

38433/09, §§ 140-143, CEDH 2012

?