- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 30 octombrie 2018
- Stat pârât
- RUS
- Articole
- Articolul 5
- Concluzia
- Încălcare — Articolul 5
Khalaf și alții împotriva Rusiei
Traducere în română Auto
SECȚIUNEA III CAUZĂ DE KHALAF ȘI ALȚII v. RUSSIA (Aplicații nos. 67967/13 și altele 3 - a se vedea lista adăugată) JUDGMENT STRASBOURG 30 octombrie 2018 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Khalaf și alții c. Rusia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), ședința în calitate de comitet compus din: Branko Lubarda, Președinte, Pere Pastor Vilanova, Georgios A. Serghides, judecători și Stephen Phillips, grefierul secțiunii, după ce a deliberat în privat la 9 octombrie 2018, emite următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: PROCEDIU Cazul a fost originat în patru cereri (nus. 67967/13 și 3 altele indicate în tabelul apendice) împotriva Federației Ruse depuse la Curte în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) de resortisanții ruși.
Guvernul rus („ Guvernul”) au fost reprezentați de dl G. Matyushkin, fostul reprezentant al Federației Ruse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, și apoi de succesorul său în acest birou, dl M. Galperin. La 8 martie 2016 și 1 decembrie 2016, a fost comunicat guvernului cererilor. Lista reclamanților și detaliile relevante ale cererilor sunt prezentate în tabelul adăugat. Reclamanții se plângeau în temeiul articolului 5 § 1 din Convenție cu privire la detenția lor prelungită de mai multe ori dincolo de perioada maximă de timp legal. De asemenea, au plâns în temeiul articolului 5 § 3 din Convenție cu privire la lungimea excesivă a detenției lor. Având în vedere subiectul similar al cererilor, Curtea consideră oportun să le examineze în comun într-o singură hotărâre.
II. ÎNCĂLCAREA ALEGATĂ A ARTICOLUL 5 § 1 A CONVENȚIEI Reclamanții se plângea că detenția lor în depășirea perioadei maxime legale a fost încălcată de art. 5 § 1 din Convenție, care se menționează după cum urmează: „1. Oricine are dreptul la libertate și la securitatea persoanei. Nimeni nu va fi privat de libertate în afară de următoarele cazuri și în conformitate cu o procedură prevăzută de lege: ... (c) arestarea sau detenția legală a unei persoane efectuate în scopul de a-l aduce în fața autorității juridice competente cu suspiciune rezonabilă de a fi comis o infracțiune ...” Orice persoană care a fost victimă de arestarea sau deținerea în incompatibilitate cu dispozițiile prezentului articol are dreptul la compensare executivă.” Curtea remarcă că aceste plângeri nu sunt, vădit nefondate în sensul articolului 35 § 3 litera (a) din Convenție, și constată, în continuare, că nu sunt inadmisibile din alte motive.
Prin urmare, trebuie declarate admisibile. Acesta a constatat că, în absența unei norme explicite care prevăd extinderea repetată a perioadei de detenție autorizată, orice astfel de prelungire în depășire a termenului maxim legal ar fi incompatibilă cu principiul protecției împotriva arbitrarității consemnate în art. 5 din Convenția (a se vedea Tsarenko c. Rusia , nr. 52235/09 , §§ 59-63, 3 martie 2011, și Suslov c. Rusia . , nr. 2366/07, §§ 75‐79, 29 mai 2012). 10. Având în vedere jurisprudența sa stabilită, Curtea constată că a existat o încălcare a art. 5 § 1 din Convenție. III. ÎNCĂLCAREA ALEGATĂ A ART. 5 § 3 din CONVENȚIUNEA 11. Reclamanții se plângeau de detenția lor nejustificată în încălcarea art. 5 § 3 din Convenție.
„3. Orice persoană arestată sau reținută în conformitate cu dispozițiile alineatului (c) din prezentul articol trebuie să fie adusă prompt în fața unui judecător sau a unui alt ofițer autorizat prin lege să exercite competența judiciară și are dreptul la judecată într-un timp rezonabil sau la eliberarea în așteptare. Eliberarea poate fi condiționată prin garanții de a apărea la judecată.” 12. Curtea constată că aceste plângeri sunt legate de cele examinate mai sus și, prin urmare, trebuie să fie declarate admisibile. 13. În cazul principal al lui Dirdizov c. Rusia , nr. 41461/10, 27 noiembrie 2012, Curtea a constatat deja o încălcare în ceea ce privește chestiuni similare cu cele din acest caz.
14. Având în vedere toate informațiile prezentate, Curtea nu a constatat niciun fapt sau argument care să-l convingă să ajungă la o concluzie diferită cu privire la admisibilitatea și meritul acestor plângeri. Având în vedere jurisprudența sa pe această temă, Curtea consideră că, în cazul instant, durata detenției anterioare a reclamanților a fost excesivă. 15. În consecință, Curtea consideră că, în acest caz, s-a constatat o încălcare a articolului 5 § 3 din Convenție. IV.
APLICAREA ARTICOLULUI 41 AL CONVENȚIEI 16. art. 41 din Convenție prevede: „Dacă Curtea constată că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocolelor sale, și în cazul în care dreptul intern al Înaltelor Părți contractante în cauză permite numai repararea parțială, Curtea oferă, dacă este necesar, o satisfacție echitabilă părții vătămate.” 17. Legea, Curtea consideră că este rezonabil atribuirea sumelor indicate în tabelul adăugat și respinge cererile pentru o justă satisfacție prezentate de unii dintre reclamanți ca fiind nefondate și/sau neregulate cu încălcările Convenției constatate de Curte.
PENTRU CURTEA, CURTEA, UNANIMOUS, decide să se alăture cererilor; Declara cererile admisibile; că a existat o încălcare a articolului 5 § 1 din Convenție; declară că a existat o încălcare a articolului 5 § 3 din Convenție; deține (a) că Statul pârât trebuie să plătească reclamanților, în termen de trei luni, sumele indicate în tabelul adăugat, care urmează să fie convertite în moneda statului contestat la rata aplicabilă la data decontare; (b) că de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se achită pe sumele de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumpărare plus trei puncte procentuale; respinge restul cererilor reclamanților pentru o justă satisfacție.
Adoptat în limba engleză, și notificat în scris la 30 octombrie 2018, în conformitate cu articolele 2 și 3 din Regulamentul Curții.
Stephen Phillips Branko Lubarda Președintele grefierului APPENDIX nr. de cerere și data introducerii Data solicitării de naștere Data locului de naștere a reședinței Reprezentat prin perioada de detenție Durata de detenției Doar cereri de satisfacție echitabilă în temeiul articolului 41 67967/13 07/10/2013 Khaled KHALAF 01/01/1962 St Petersburg Russian 20/05/2011 – 03/06/2015 4 ani și 15 zile Prejudiciu moral: 58,500 EUR Costuri și cheltuieli juridice 2 000 EUR pentru fiecare dintre cele trei avocate care l-au reprezentat în procedura internă (suportate de certificatul de colegiu al avocatului pe care reclamantul a plătit unul dintre avocatii RUB 1.520.000 RUB sau ~ 24.000 EUR la data certificatului) Prejudiciu moral: 9,750 EUR (nouă mii șapte cincizeci și cincizeci de euro) 79049/13 26/11/2013 Sergey Viktorovich MAKHIN 20/02/1981 Krasnoznamensk Rusă Inga Anatolyevna ZATEYKINA 22/03/2011 – 20/09/2016 5 ani, 6 luni și 1 zi Prejudiciu material: 11 190,38 EUR (allegat cheltuit de reclamant pentru alimente și alte nevoi în timpul detenției;
sprijinit de un număr de chitanțe de plată) 24,667,42 EUR (pierderea salariului) Prejudiciu moral: 20 000 EUR Costuri și cheltuieli legale: - servicii juridice de reprezentare a reclamantului dinaintea Curții: 3 045,46 EUR (supportate de acordul de plată al serviciilor juridice și de primire de plată) - servicii poștale: 88,63 EUR (supportate de chitanțe de plată) Total: 3,134,09 EUR prejudiciu moral: 9,750 EUR (nouă mii șapte cincizeci și cincizeci de euro) Costuri și cheltuieli juridice: 3,134,09 EUR (trei mii o sută treizeci și patru de euro și nouă cenți) 25038/14 22/03/2014 Aleksey Veniaminiovich LITVINOV 14/05/1987 Yuzhno-Sakhalinsk Rusă Yevgeniy Aleksandrovich YEFIMCHUK 03/06/2011 – 18/09/2014 3 ani, 5 luni și 17 zile Prejudiciu material: RUB 1.350.000 (1,433) (pierdere a salariului) Prejudiciu moral: 100.000 EUR Costuri și cheltuieli: RUB 936.031 (13.474) inclusiv - servicii juridice ale avocaților care reprezintă reclamantul în cursul anchetei preliminare și la prelungirea deținutului – RUB 850.000 (12.235); - servicii de traducător – RUB 5.850 (84 EUR); - o reexaminare expertă a procedurii penale – RUB 75.500; - servicii poștale – RUR 4.681 (67 EUR) prejudiciu moral: 9,750 EUR (nouă mii șapte sute și cincizeci de euro) Costuri și cheltuieli legale: 151 EUR (o sută și cincizeci și un euro).
8108/15 26/01/2015 Ilshat Midkhatovich IVANOV 17/01/1970 Ulan-Ude Russian Oleg Anatolyevich DYMCHIKOV 14/09/2012 – necunoscut (presumabil până la 03/03/2015) Aproximativ 2 ani, 5 luni și 18 zile Prejudiciu moral: 50 000 EUR Prejudiciu moral: 9,750 EUR (nouă mii șapte sute și cincizeci de euro)
THIRD SECTION
CASE OF KHALAF AND OTHERS v. RUSSIA (Applications nos. 67967/13 and 3 others - see appended list) JUDGMENT STRASBOURG 30 October 2018 This judgment is final but it may be subject to editorial revision. In the case of Khalaf and Others v. Russia, The European Court of Human Rights (Third Section), sitting as a Committee composed of: Branko Lubarda, President, Pere Pastor Vilanova, Georgios A. Serghides, judges, and Stephen Phillips, Section Registrar, Having deliberated in private on 9 October 2018, Delivers the following judgment, which was adopted on that date: PROCEDURE
The case originated in four applications (nos. 67967/13 and 3 others indicated in the appended table) against the Russian Federation lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) by Russian nationals.
The Russian Government (“the Government”) were represented by Mr G. Matyushkin, the former Representative of the Russian Federation to the European Court of Human Rights, and then by his successor in that office, Mr M. Galperin.
On 8 March 2016 and 1 December 2016 notice of the applications was given to the Government. THE FACTS
THE CIRCUMSTANCES OF THE CASE
4. The list of the applicants and the relevant details of the applications are set out in the appended table.
The applicants complained under Article 5 § 1 of the Convention about their detention extended several times beyond the maximum statutory time period. They also complained under Article 5 § 3 of the Convention about excessive length of their detention. THE LAW I.
JOINDER OF THE APPLICATIONS
6. Having regard to the similar subject matter of the applications, the Court finds it appropriate to examine them jointly in a single judgment. II.
ALLEGED VIOLATION OF ARTICLE 5 § 1 OF THE CONVENTION
7. The applicants complained that their detention in excess of the maximum statutory period was in breach of Article 5 § 1 of the Convention, which reads as follows: “1. Everyone has the right to liberty and security of person. No one shall be deprived of his liberty save in the following cases and in accordance with a procedure prescribed by law: ... (c) the lawful arrest or detention of a person effected for the purpose of bringing him before the competent legal authority on reasonable suspicion of having committed an offence ...” 5. Everyone who has been the victim of arrest or detention in contravention of the provisions of this Article shall have an enforceable right to compensation.” A. Admissibility
The Court notes that these complaints are not manifestly ill-founded within the meaning of Article 35 § 3 (a) of the Convention. It further notes that they are not inadmissible on any other grounds. It must therefore be declared admissible. B. Merits
The Court has previously examined the matter of pre-trial detention being extended for the purpose of studying the case file. It found that, in the absence of an explicit norm providing for repeated extensions of the authorised detention period, any such extension in excess of the maximum statutory time limit would be incompatible with the principle of the protection from arbitrariness enshrined in Article 5 of the Convention (see Tsarenko v. Russia , no. 52235/09, §§ 59-63, 3 March 2011, and Suslov v. Russia , no. 2366/07, §§ 75‑79, 29 May 2012).
Having regard to its established case-law, the Court finds that there has been a violation of Article 5 § 1 of the Convention. III.
ALLEGED VIOLATION OF ARTICLE 5 § 3 OF THE CONVENTION
11. The applicants complained about their unreasonably lengthy detention in breach of Article 5 § 3 of the Convention. “3. Everyone arrested or detained in accordance with the provisions of paragraph 1 (c) of this Article shall be brought promptly before a judge or other officer authorised by law to exercise judicial power and shall be entitled to trial within a reasonable time or to release pending trial. Release may be conditioned by guarantees to appear for trial.”
The Court notes that these complaints are linked to the ones examined above and must therefore likewise be declared admissible.
In the leading case of Dirdizov v. Russia , no. 41461/10, 27 November 2012, the Court already found a violation in respect of issues similar to those in the present case.
Having examined all the material submitted to it, the Court has not found any fact or argument capable of persuading it to reach a different conclusion on the admissibility and merits of these complaints. Having regard to its case-law on the subject, the Court considers that in the instant case the length of the applicants’ pre-trial detention was excessive.
Accordingly, the Court considers that in the present case there has been a violation of Article 5 § 3 of the Convention. IV.
APPLICATION OF ARTICLE 41 OF THE CONVENTION
16. Article 41 of the Convention provides: “If the Court finds that there has been a violation of the Convention or the Protocols thereto, and if the internal law of the High Contracting Party concerned allows only partial reparation to be made, the Court shall, if necessary, afford just satisfaction to the injured party.”
Regard being had to the documents in its possession and to its case ‑ law, the Court considers it reasonable to award the sums indicated in the appended table and dismisses the remaining claims for just satisfaction submitted by some of the applicants as unsubstantiated and/or unrelated to the violations of the Convention found by the Court. FOR THESE REASONS, THE COURT, UNANIMOUSLY, 1. Decides to join the applications; 2. Declares the applications admissible; 3. Holds that there has been a violation of Article 5 § 1 of the Convention; 4. Holds that there has been a violation of Article 5 § 3 of the Convention; 5. Holds (a) that the respondent State is to pay the applicants, within three months, the amounts indicated in the appended table, to be converted into the currency of the respondent State at the rate applicable at the date of settlement; (b) that from the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amounts at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points; 6. Dismisses the remainder of the applicants’ claims for just satisfaction. Done in English, and notified in writing on 30 October 2018, pursuant to Rule 77 §§ 2 and 3 of the Rules of Court. Stephen Phillips Branko Lubarda Registrar President APPENDIX No. Application no. and date of introduction Applicant name date of birth place of residence nationality Represented by Period of detention Duration of detention Just satisfaction claims Award under Article 41 67967/13 07/10/2013 Khaled KHALAF 01/01/1962 St Petersburg Russian 20/05/2011 – 03/06/2015 4 years and 15 days Non-pecuniary damages: EUR 58,500 Costs and legal expenses : EUR 2,000 to each of three advocates who represented him in the domestic proceedings (supported by the certificate of the advocates’ collegium that the applicant paid one of the advocates RUB 1,520,000 RUB or ~ EUR 24,000 on the date of the certificate) Non-pecuniary damages: EUR 9,750 (nine thousand seven hundred and fifty euros) 79049/13 26/11/2013 Sergey Viktorovich MAKHIN 20/02/1981 Krasnoznamensk Russian Inga Anatolyevna ZATEYKINA 22/03/2011 – 20/09/2016 5 years, 6 months and 1 day Pecuniary damages: EUR 11,190.38 (allegedly spent by the applicant on food and other needs while in detention; supported by a number of payment receipts) EUR 24,667.42 (loss of salary) Non-pecuniary damages: EUR 20,000 Costs and legal expenses: - legal services to represent the applicant before the Court: EUR 3,045.46 (supported by a legal services’ agreement and payment receipt) - postal services: EUR 88.63 (supported by payment receipts) Total: EUR 3,134.09 Non-pecuniary damages: EUR 9,750 (nine thousand seven hundred and fifty euros) Costs and legal expenses: EUR 3,134.09 (three thousand one hundred and thirty-four euros and nine cents) 25038/14 22/03/2014 Aleksey Veniaminovich LITVINOV 14/05/1987 Yuzhno-Sakhalinsk Russian Yevgeniy Aleksandrovich YEFIMCHUK 03/06/2011 – 18/09/2014 3 years, 5 months and 17 days Pecuniary damages: RUB 1,350,000 (EUR 19,433) (loss of salary) Non-pecuniary damages: EUR 100,000 Costs and expenses: RUB 936,031 (EUR 13,474) including - legal services of lawyers representing the applicant during the preliminary investigation and at the court extensions of detention – RUB 850,000 (EUR 12,235); - translator’s services – RUB 5,850 (EUR 84); - an expert review for the criminal proceedings – RUB 75,500; - postal services – RUR 4,681 (EUR 67) Non-pecuniary damages: EUR 9,750 (nine thousand seven hundred and fifty euros) Costs and legal expenses: EUR 151 (one hundred and fifty-one euros). 8108/15 26/01/2015 Ilshat Midkhatovich IVANOV 17/01/1970 Ulan-Ude Russian Oleg Anatolyevich DYMCHIKOV 14/09/2012 – unknown (presumably until 03/03/2015) Approximately 2 years, 5 months and 18 days Non-pecuniary damages: EUR 50,000 Non-pecuniary damages: EUR 9,750 (nine thousand seven hundred and fifty euros)