Acar împotriva Turciei și încă o cauză

Comunicat la 26 November 2018 Secțiunea a doua Cereri nr. 7540/10 și 7547/10 Mustafa ACAR împotriva Turciei și Y maiaz ACAR împotriva Turciei introduse la 18 ianuarie 2010 și, respectiv, la 18 ianuarie 2010 A c ț i un ea reclama n ț ilor pentru obținerea unei in s t i t ă ț ii pentru expropriere de facto a fost respinsă de in t e n ț ii interne pe motiv că deciziile formale de expropriere a terenurilor în cauză fuseseră adoptate și notificate în mod corespunzător părților interesate și că acesta nu a introdus o a c ț i un e împotriva acestor decizii.

Invocând art. 6 din Convenție și art. 1 din Protocolul nr. 1, reclamanții se plâng de absența dreptului de proprietate asupra terenului în cauză, declarând în special că deciziile de expropriere nu au fost notificate în mod corespunzător părților, având în vedere faptul că deciziile de expropriere au fost notificate norei de la cujus și de la o persoană cunoscută sub denumirea de "arfan Acar," cujus-ul reclamanților a primit o notificare în mod corespunzător cu privire la expropriere În negativ, având în vedere faptul că instanțele naționale au respins cererea de despăgubire a reclamanților pe motiv că cujus-ul lor nu a introdus o cale de atac împotriva deciziilor de expropriere, reclamanții au beneficiat de proceduri judiciare care prezintă garanțiile procedurale necesare pentru a le permite să își exercite dreptul la respectarea bunurilor lor în sensul articolului 1 din Protocolul nr 1 (a se vedea Societatea Anonim Thaleia Karydi Axte c. Grecia, nr 44769/07, §§ 36-37, 5 noiembrie 2009) În caz contrar, a impus reclamanților o sarcină excesivă care rupe echilibrul corect între respectarea drepturilor sale protejate prin art. 1 din Protocolul nr 1 și interesul general al societății (a se vedea Vistićš și Perepjolkins c. Letonia [GC], nr. 71243/01, § 110,

25 octombrie 2012) Respingerea cererii de despăgubire a reclamanților a adus atingere dreptului acestora de a avea acces la o instanță judecătorească în sensul articolului 6 din Convenția 1. Cerere nr. 7540/10 Mustafa ACAR este un resortisant turc născut în 1956, rezident în Sulu și reprezentat de A. Küçük. 2. Cerere nr. 7547/10 Yalmaz ACAR este un resortisant turc născut în 1959, rezident în Sulu și reprezentat de A. Küçük.

Communiquée le 26 November 2018

DEUXIÈME SECTION

Requêtes n os 7540/10 et 7547/10 Mustafa ACAR contre la Turquie et Yılmaz ACAR contre la Turquie introduites respectivement le 18 janvier 2010 et le 18 janvier 2010

OBJET DE L’AFFAIRE

Les requêtes concernent l’expropriation de deux terrains dont le de cujus des requérants était copropriétaire. L’action des requérants visant à obtenir une indemnité pour l’expropriation de facto fut rejetée par les juridictions internes au motif que des décisions formelles d’expropriation des terrains litigieux avaient été adoptées puis dûment notifiées au de cujus des intéressés, et que celui-ci n’avait pas introduit un recours à l’encontre de ces décisions. Invoquant l’article 6 de la Convention et l’article 1 du Protocole n o 1, les requérants se plaignent de l’absence d’indemnisation pour l’expropriation des terrains litigieux. Ils affirment notamment que les décisions d’expropriation n’ont pas été dûment notifiées à leur de cujus .

QUESTIONS AUX PARTIES

1. Compte tenu du fait que les décisions d’expropriation ont été notifiées à la belle-fille du de cujus et à une personne dénommée İrfan Acar, le de cujus des requérants a-t-il reçu une notification en bonne et due forme relative à l’expropriation ? 2. Dans la négative, compte tenu du fait que les juridictions nationales ont rejeté la demande d’indemnisation des requérants au motif que leur de cujus n’a pas introduit un recours à l’encontre des décisions d’expropriation, les requérants ont-ils bénéficié de procédures judiciaires présentant les garanties procédurales requises de façon à leur permettre de faire valoir leur droit au respect de leur bien au sens de l’article 1 du Protocole n o 1 (voir Société Anonyme Thaleia Karydi Axte c. Grèce , n o 44769/07, §§ 36-37, 5 novembre 2009) ? 3. Les requérants ou leur de cujus ont-ils perçu une indemnité pour l’expropriation de ses biens ? Dans la négative, cette situation a-t-elle imposé aux requérants une charge excessive rompant le juste équilibre entre le respect de ses droits protégés par l’article 1 du Protocole n o 1 et l’intérêt général de la société (voir Vistiņš et Perepjolkins c. Lettonie [GC], n o 71243/01, § 110,

25 octobre 2012) ? 4. Le rejet de la demande d’indemnisation des requérants a-t-il porté atteinte au droit de ceux-ci à accéder à un tribunal au sens de l’article 6 de la Convention ? 1. Requête no 7540/10 Mustafa ACAR est un ressortissant turc né en 1956, résidant à Suluova et représenté par A. Küçük. 2. Requête no 7547/10 Yılmaz ACAR est un ressortissant turc né en 1959, résidant à Suluova et représenté par A. Küçük.