BURDUKOV v. RUSSIA

Comunicat la 10 decembrie 2018 SECȚIUNEA TERZĂ Cererea nr. 47434/18 Igor Nikolayevich BURDUKOV împotriva Rusiei depusă la 27 septembrie 2018 OBIECTUL CAUZĂRII Reclamantul a organizat o demonstrație solo la care a purtat o banner pe spate și a avut, de asemenea, lângă el un stand de lemn cu două bannere atașate la ea. El a fost apoi condamnat la o amendă deoarece instanțele au considerat că situația intră în domeniul de aplicare al demonstrațiilor individuale, recurgând la „obiecte (de) montate rapid (de) care obstrucționează trecătorii prin sau traficul”; utilizarea acestui tip de obiecte necesită o notificare prealabilă a unei demonstrații individuale și aprobarea de către autoritatea locală competentă în același mod ca raliile. Întrebări TOT PARTE Au existat încălcări ale articolelor 10 și 11 din Convenție? În special, care dintre obiectivele legitime enumerate în al doilea paragraf au fost urmărite atât de legislația aplicabilă, cât și de impunerea amenzii asupra reclamantului? A existat vreo „necesitate socială de presă” pentru un astfel de regulament și de prosecuție a reclamantului? Cerința de imparțialitate obiectivă în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție a fost încălcată din cauza lipsei unei părți judecătorești la audierile de judecată și de apel și a utilizării dosarului infracțiunii ca dovezi care dovedește vinovăția reclamantului (a se vedea Karelin c. Rusia , nr. 926/08, 20 septembrie 2016)?

Communicated on 10 December 2018

THIRD SECTION

Application no. 47434/18

Igor Nikolayevich BURDUKOV

against Russia

lodged on 27 September 2018

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The applicant staged a solo demonstration at which he wore a banner on his back and also had next to him a wooden stand with two banners attached to it. He was then sentenced to a fine because the courts considered that the situation fell within the scope of solo demonstrations with recourse to “quickly (de)assembled object(s) obstructing passers-by or traffic”; the use of this type of objects required a prior notification of a solo demonstration to and the approval by the competent local authority in the same manner as rallies.

QUESTIONS tO THE PARTIES

1.

Were there violations of Articles 10 and 11 of the Convention? In particular, which of the legitimate aims listed in their second paragraphs were pursued by both the applicable legislation and the imposition of the fine on the applicant? Was there any “pressing social need” for such regulation and for prosecuting the applicant?

2.

Was the requirement of objective impartiality under Article 6 § 1 of the Convention violated on account of the lack of a prosecuting party at the trial and appeal hearings and the use of the offence record as evidence proving the applicant’s guilt (see

Karelin v. Russia

, no. 926/08, 20

September 2016)?