Vinnik împotriva Rusiei

Comunicat la 22 ianuarie 2019 THIRD SECTION Cererea nr. 79310/13 Nikolay Vasilievich VINCIK împotriva Rusiei depusă la 28 noiembrie 2013 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Nikolay Vasilievich Vinnik, este un național rus, născut în 1972 și locuiește la Moscova. El este reprezentat în fața Curții de către dna S.I. Kuzevanova, un avocat care practică în Voronezh. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. La 27 mai 2011, reclamantul a pus pe site-ul său web, www.demagogy.ru, un articol sub titlul „Mesajul omului de cultură și de artă la tandem [Președintele Rus și Prim-Ministru]: cenzura și clericalismul va consolida morala societății noastre”.

Articolul se referă la o scrisoare deschisă a cifrelor culturale și a artiștilor către Președintele și Prim-Ministrul Rus, în care au sugerat să găsească un consiliu public care să monitorizeze respectul moralelor în mass-media, să creeze un cod de etică pentru jurnaliști și să sporească difuzarea evenimentelor cu participarea Bisericii Ortodoxe Ruse pe un canal de stat. Scrisoarea a fost semnată, printre altele, prin , dl N.B., un faimos actor rus, regizor și figură publică. Site-ul web a permis utilizatorilor de Internet să obțină acces la informațiile despre fiecare persoană menționată în publicația în secțiunea „Caractere principale” care conține brevi informații de fundal și o fotografie a persoanei în cauză.

În aceeași dată, reclamantul a publicat pe site-ul său web în secțiunea „Main characters” o fotografie și următoarele informații despre dl N.B.: „Actorul de scenă și ecran, cineasta. Actorul merit al Rusiei, șeful Uniunii Internaționale a Cinematelor Slave și Ortodoxe, președintele Forumului Internațional de Film „Golden Knight” [ « ], regizor artistic al studioului de film “Homeland” [ «Отеьество» Autorul de analize de film, articole op-ed și alte publicații în o serie de reviste. Membru al Consiliului Patriarhului pentru Cultura.” La 10 ianuarie 2012, dl N.B. a depus un proces împotriva reclamantului declarând că reclamantul și-a postat fotografia fără consimțământul său pe un web site-ul numit „demagogie” care l-a insultat, un artist rusesc meritat, și a cerut instanței să-i acorde prejudiciu moral în valoare de 500.000 de ruble ruse (RUB) (aproximativ 12.263 euro (EUR)).

La 20 februarie 2013, Curtea de district Simonovskiy din Moscova („Curtea Districtă”) a permis afirmația dlui N.B... Curtea a susținut că reclamantul a publicat poza dlui N.B. fără consimțământul său. Site-ul web www.demagogy.ru a funcționat ca rețea socială și fotografia dlui N.B. a fost disponibilă pentru publicul pe internet de aproximativ șase luni de la data cererii. Curtea a afirmat, de asemenea, că reclamantul nu a demonstrat că a folosit poza dlui N.B. în interesul public. Curtea nu este de acord cu argumentul reclamantului că dl N.B. a avut statutul unei persoane publice, prin urmare, informațiile despre el, inclusiv fotografia sa, sunt importante și au fost utilizate în interesul public.

Curtea a acordat domnului N.B. RUB 10.000 (aproximativ 248) în prejudiciu moral și a ordonat să ștergeți fotografia domnului N.B. din site-ul web. Reclamantul a depus un recurs împotriva deciziei din 20 februarie 2013. El a declarat că nu a fost obligat să ceară acordul dlui N.B. pentru publicarea fotoi sale și a curriculumului său vitae. pentru că dl N.B. a fost un artist popular și persoana publică și au existat multe site-uri web pe Internet care au postat deja informații despre el și fotografiile sale. În plus, informațiile și fotografia postate de reclamant nu se referă la viața privată N.B., ci a reprezentat o scurtă descriere a realizărilor sale. La 30 mai și 25 decembrie 2013, Curtea orașului Moscova a susținut decizia din 20 februarie 2013 privind recursul și recursul de casă reproduce raționamentul Curții de District.

În conformitate cu art. 152.1 din Codul Civil, publicarea și utilizarea imaginilor unei persoane (inclusiv fotografii, videoclipuri sau lucrări de artă) sunt permise numai cu consimțământul acestei persoane. Acest consimțământ nu este necesar dacă: această imagine este folosită în interesele statului sau publice; imaginea a fost făcută atunci când trage în locuri publice sau evenimente publice; o persoană a fost poziționată ca model. În cazul în care imaginea unei persoane a fost primită sau folosită pe Internet în încălcarea dispozițiilor de mai sus, această persoană poate pretinde ștergerea acestei imagini, nu-l mai disemina sau interzice diseminarea acesteia.

Jurisprudența instanțelor interne În Hotărârea sa nr. 16 din 15 iunie 2010 „Pe cererea Curților Legii Federației Ruse „Pe masă” Curtea Supremă a Rusiei a indicat că termenul „interesele publice” nu se referă la niciun interes public, ci mai degrabă la un număr limitat de interese, cum ar fi necesitatea ca societatea să găsească și să dezvăluie amenințări pentru statul democratic sau societatea civilă, securitatea sau mediul. Instanțele ar trebui să facă distincție între informațiile cu privire la fapte (și chiar destul de discutabile) care pot încuraja discuția publică cu privire la aspectele legate, în special, de funcționarii și de activitatea persoanelor publice, precum și informațiile privind viața privată a persoanelor care nu au fost implicate în aspecte publice.

În primul caz, mass-media a respectat datoria lor publică în ceea ce privește informarea cetățenilor cu privire la problemele de interes public, în ultimul caz, nu a fost o chestiune de datorie publică. Potrivit jurisprudenței interne, legea efectivă nu permite publicarea și utilizarea imaginilor unei persoane fără consimțământul său, cu excepția cazului în care (1) această persoană este o cifră publică (politică, oficială de stat, implicată în viața socială etc.), în care informațiile despre această persoană sunt considerate importante pentru societate; sau (2) informațiile despre această persoană afectează într-un fel siguranța publică și securitatea națională (persoana a fost pusă pe o listă dobândită sau a dispărut etc.) (Jurarea Curții Regionale Volgograd nr. 33-4699/2012, 31 mai 2012). COMPLAINTA Reclamantul se plânge în temeiul articolului 10 din Convenție cu privire la încălcarea dreptului său de a transmite informații.

Întrebări către părți A existat o interferență cu libertatea de expresie a reclamantului, în special dreptul său de a transmite informații, în sensul articolului 10 § 1 din Convenție? Dacă da, a fost această interferență prescrisă de lege și a urmărit un obiectiv legitim? A fost interferența „necesară într-o societate democratică” în ceea ce privește art. 10 § 2? În special: (a) Publicarea fotografiei dlui N.B. a contribuit la o dezbatere de interes public? (b) A fost dl N.B. o persoană publică? (c) În cazul în care reclamantul a primit fotografia dlui N.B. și în ce circumstanțe a fost luată această fotografie? Părțile sunt invitate să furnizeze poza dlui N.B. care a fost publicată pe site-ul web al reclamantului.

(d) Sancția a fost impusă reclamantului proporțional cu obiectivul legitim urmărit? (e) Curtea internă a efectuat cu atenție exercițiul de echilibrare atunci când a cântărit dreptul dlui N.B. la intimitate împotriva dreptului reclamantului de a transmite informații?

Communicated on 22 January 2019

THIRD SECTION

Application no. 79310/13 Nikolay Vasilyevich VINNIK against Russia lodged on 28 November 2013

STATEMENT OF FACTS

The applicant, Mr Nikolay Vasilyevich Vinnik, is a Russian national, who was born in 1972 and lives in Moscow. He is represented before the Court by Ms S.I. Kuzevanova, a lawyer practising in Voronezh. A. The circumstances of the case The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows. On 27 May 2011 the applicant put on his web-site, www.demagogy.ru, an article under the title “Message by men of culture and art to the tandem [Russian President and Prime-Minister]: censorship and clericalism will strengthen the morals of our society”. The article concerned an open letter by cultural figures and artists to the Russian President and Prime-Minister where they suggested to found a public council to monitor the respect of morals in mass media, create a code of ethics for journalists and to increase broadcasting of the events with participation of the Russian Orthodox Church on a State channel.

The letter was signed by, inter alia , Mr N.B., a famous Russian actor, filmmaker and public figure. The web-site allowed the Internet users to get access to the information on every person mentioned in the publication in the section “Main characters” containing brief background information and a photograph of the person in question. On the same date the applicant published on his web-site in the section “Main characters” a photo of and the following information about Mr N.B.: “Actor of stage and screen, filmmaker. Merited Actor of Russia, head of the International Union of Slavic and Orthodox Filmmakers, president of the International Film Forum “Golden Knight” [ «Золотой витязь» ], artistic director of the film studio “Homeland” [ «Отечество» ]: Author of movie-essays, op-ed articles and other publications in a number of magazines.

Member of the Patriarch’s Council on Culture.” On 10 January 2012 Mr N.B. filed a lawsuit against the applicant stating that the applicant had posted his photograph without his consent on a web ‑ site named “demagogy” which had insulted him, a merited Russian artist, and asked the court to award him non-pecuniary damage in the amount of 500,000 Russian roubles (RUB) (about 12,263 euros (EUR)). On 20 February 2013 the Simonovskiy District Court of Moscow (the “District Court”) allowed Mr N.B.’s claim. The court held that the applicant had published Mr N.B.’s photo without his consent. The web-site www.demagogy.ru functioned as a social network and Mr N.B.’s photograph had been available for the public in the Internet for about six months as of the date of the claim.

The court further stated that the applicant had failed to prove that he had used Mr N.B.’s photo in public interests. The court disagreed with the applicant’s argument that Mr N.B. had the status of a public person, hence, the information about him, including his photograph, was important and had been used in public interests. The court awarded Mr N.B. RUB 10,000 (about EUR 248) in non-pecuniary damage and ordered to delete Mr N.B.’s photograph from the web-site. The applicant lodged an appeal against the decision of 20 February 2013. He stated that he had not been bound to ask for Mr N.B.’s consent for publication of his photo and his curriculum vitae because Mr N.B. was a popular artist and public person and there were many web-sites on the Internet which had already posted information about him and his photographs.

Moreover, the information and the photograph posted by the applicant did not concern Mr N.B. private life but represented rather a brief description of his achievements. On 30 May and 25 December 2013 the Moscow City Court upheld the decision of 20 February 2013 on appeal and cassation appeal reproducing the District Court’s reasoning. B. Relevant domestic law and practice 1. Domestic law According to Article 152.1 of the Civil Code, publishing and using images of a person (including photographs, videos or art works) are allowed only with that person’s consent. Such consent is not required if: - such image is used in State or public interests; - the image has been made when shooting in public places or public events; - a person has been posing as a model.

If the image of a person has been got or used on the Internet in breach of the above provisions, this person may claim to delete this image, stop disseminating it or prohibit its dissemination. 2. Case-law of domestic courts In its Ruling no. 16 of 15 June 2010 “On the Application by the Courts of the Law of the Russian Federation “On the Mass Media” the Supreme Court of Russia indicated that the term “public interests” did not refer to any interest of the public but rather covered a limited number of interests such as the need for the society to find and disclose threats to the democratic State or civil society, security or environment. The courts should distinguish between information on facts (even quite disputable) which may encourage the public discussion on issues relating, in particular, to officials and public persons’ work, and information on private life of a person who was not involved in public matters.

In the former case, the mass media complied with their public duty with regard to informing the citizens about the issues of public interest, in the latter case, it was not a question of public duty. According to the domestic courts’ case-law, the effective law does not allow to publish and use images of a person without his or her consent, unless (1) this person is a public figure (politician, State official, person involved in social life etc.), in which case the information about this person is considered to be important for the society; or (2) the information about this person somehow affects public safety and national security (the person has been put on a wanted list or has disappeared etc.) (Judgment of the Volgograd Regional Court no. 33-4699/2012, 31 May 2012). COMPLAINT The applicant complains under Article 10 of the Convention about violation of his right to impart information.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1. Was there an interference with the applicant’s freedom of expression, in particular his right to impart information, within the meaning of Article 10 § 1 of the Convention? 2. If so, was that interference prescribed by law and did it pursue a legitimate aim? 3. Was the interference “necessary in a democratic society” in terms of Article 10 § 2? In particular: (a) Did the publication of Mr N.B.’s photograph contribute to a debate of public interest? (b) Was Mr N.B. a public person? (c) Where did the applicant get Mr N.B.’s photograph and in what circumstances was this photograph taken? The parties are invited to provide Mr N.B.’s photo which was published on the applicant’s web-site. (d) Was the sanction imposed on the applicant proportionate to the legitimate aim pursued?

(e) Did the domestic courts carefully perform the balancing exercise when weighing up Mr N.B.’s right to privacy against the applicant’s right to impart information?