ÇARDAK c. TURQUIE

Comunicat la 29 ianuarie 2019 A DOUA RĂSPUNSURI NR. 4378/12 CEMIL CEARDAK împotriva Turciei introdus la 9 ianuarie 2012 OBIECTUL L Permisul în cauză ar fi fost eliberat reclamantului pe baza unui plan pe baza căruia administrația ar fi omis să transcrie anumite restricții adoptate de consiliul municipal metropolitan d .Izmir. Reclamantul se plânge de anularea permisului său de construcție într-un stadiu avansat al construcției și respingerii acțiunii sale în anulare. Comitetul susține că instanțele s-au bazat pe un raport de competență bazat pe elemente materiale pe care le-ar fi stabilit în justiție. În plus, el reproșează instanțelor administrative că nu au ținut în culpă în pofida acestor cereri.

El invocă art. 6 din Convenție și 1 din Protocolul nr. 1 în sprijinul afirmațiilor sale. A fost anularea permisului de construcție al reclamantului o încălcare a dreptului reclamantului de a-și respecta bunurile, în sensul articolului 1 din Protocolul n Această interferență a impus reclamantului o sarcină excesivă (a se vedea Hotărârea Immobiliare Saffi c. Italia, [GC], nr. 2774/93, § 59 CEDH 1999-V) ? În acest context, reclamantul a avut vreo responsabilitate în nerespectarea normelor de urbanism ale permisului de construcție care i-a fost eliberat Reclamantul a beneficiat de o procedură judiciară care îi oferă o ocazie adecvată de a-și prezenta cauza autorităților competente pentru a contesta efectiv măsurile care aduc atingere drepturilor garantate prin art. 1 din Protocolul nr 1 (a se vedea G.I.E.M.

S.R.L.

și alții c. Italia [GC], n 1828/06 și alte 2 § 302, 28 iunie 2018 ; și Societatea Anonim Thaleia Karydi Axte c. Grecia , 44769/07, punctul 36, 5 noiembrie 2009)? În special, hotărârile judecătorești prin care se respinge recursul reclamantului, pe baza unui raport de expertiză, au oferit un răspuns suficient de motivat argumentelor din hotărârea Curții Regionale Administrative din 20 iulie 2005 și din scrisoarea din partea Serviciului Primăriei din Balçova din 7 decembrie 2004? A fost ignorat dreptul reclamantului la un proces echitabil În acest context, instanțele au dat un răspuns suficient de motivat argumentelor din partea instanței regionale administrative din 20 iulie 2005 și corespondența serviciului de urbanism al primăriei din Balçova din 7 decembrie 2004 și au contestat concluziile raportului de competență al Curții Regionale Administrative din 20 iulie 2005 Dreptul reclamantului la un proces echitabil în sensul articolului 6 din Convenție nu a fost cunoscut din cauza absenței de pe piață?

În special, această dispoziție impunea, în speță, să se țină o audiență?

Communiquée le 29 janvier 2019

DEUXIÈME SECTION

Requête n o 4378/12 Cemil ÇARDAK contre la Turquie introduite le 9 January 2012

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne l’annulation par la mairie de Balçova, à un stade avancé de la construction, du permis de construire délivré au requérant par cette même mairie, au motif que celui-ci n’était pas conforme au plan d’urbanisme. Le permis en cause aurait été délivré au requérant sur la base d’un plan sur lequel l’administration auraient omis de transcrire certaines restrictions pourtant adoptées par le conseil municipal métropolitain d’Izmir. Le requérant se plaint de l’annulation de son permis de construire à un stade avancé de la construction et du rejet de son recours en annulation. Il soutient que les tribunaux se sont appuyés sur un rapport d’expertise fondé sur des éléments matériels dont l’inexactitude aurait été établie judiciairement.

Il reproche en outre aux juridictions administratives de ne pas avoir tenu d’audience malgré ces demandes. Il invoque les articles 6 de la Convention et 1 du Protocole n o 1 à l’appui de ses affirmations.

QUESTIONS AUX PARTIES

1. L’annulation du permis de construire du requérant a-t-elle constitué une atteinte au droit du requérant au respect de ses biens, au sens de l’article 1 du Protocole n o 1 ? 2. Cette ingérence a-t-elle imposé au requérant une charge excessive (voir l’arrêt Immobiliare Saffi c. Italie , [GC], n o 22774/93, § 59, CEDH 1999-V) ? Dans ce cadre, le requérant portait-il une quelconque responsabilité dans la non-conformité aux règles d’urbanisme du permis de construire qui lui avait été délivré ? 3. Le requérant a-t-il bénéficié d’une procédure judiciaire lui offrant une occasion adéquate d’exposer sa cause aux autorités compétentes afin de contester effectivement les mesures portant atteinte aux droits garantis par l’article 1 du Protocole n o 1 (voir G.I.E.M.

S.R.L.

et autres c. Italie [GC], n os 1828/06 et 2 autres, § 302, 28 juin 2018 ; et Société Anonyme Thaleia Karydi Axte c. Grèce , n o 44769/07, § 36, 5 novembre 2009) ? En particulier, les décisions judiciaires rejetant le recours du requérant, sur la base d’un rapport d’expertise, ont-elles apportées une réponse suffisamment motivée aux arguments de l’intéressé tirés de l’arrêt de la cour régionale administrative d’Izmir du 20 juillet 2005 et du courrier du service de l’urbanisme de la mairie de Balçova en date du 7 décembre 2004 ? 4. Le droit du requérant à un procès équitable a-t-il été méconnu ? Dans ce cadre, les tribunaux ont-ils apportés une réponse suffisamment motivée aux arguments de l’intéressé reposant sur l’arrêt de la cour régionale administrative d’Izmir du 20 juillet 2005 et le courrier du service de l’urbanisme de la mairie de Balçova en date du 7 décembre 2004 et contestant les conclusions du rapport d’expertise ? 5. Le droit du requérant à un procès équitable au sens de l’article 6 de la Convention a-t-il été méconnu en raison de l’absence d’audience ? Plus particulièrement, cette disposition exigeait-elle en l’espèce la tenue d’une audience ?