FRÂNCU c. ROUMANIE

Comunicat la 12 februarie 2019 Secțiunea a patra Cerere nr. 69356/13 Emilian-Valentin FRÂNCU împotriva României introdusă la 2 noiembrie 2013 EXPOSAT DE FAPTĂ Reclamantul, dl Emilian-Valentin Francu, este un resortisant român născut în 1956 și rezident în Ramnicu-Valcea. Acesta este reprezentat în fața Curții de către dl Livescu, avocat care exercită funcții în București. La 25 aprilie 2013, reclamantul, primarul orașului Ramnicu-Valcea, a fost arestat de Parchetul Național Anticorupție în cadrul unei anchete privind flagranța referitoare la atribuirea contractelor de achiziții publice. Printr-o decizie înainte de a spune dreptul din 26 aprilie 2013, adoptată la cererea Parchetului, Tribunalul departamental din București a ordonat plasarea sa în arest provizoriu. Cererea a fost examinată în camera de consultanță. Reclamantul a interjet apel. Avocații reclamantului au solicitat ca recursul să fie statuat într-o cameră de consiliere, având în vedere documentele medicale confidențiale a căror revelare către public ar putea afecta respectarea vieții private și de familie a reclamantului. La data de 2 mai 2013, instanța de apel a respins cererea conform căreia dispozițiile articolului 290 alineatul (2) din Codul de procedură penală nu erau aplicabile în speță. Avocații reclamantului au trimis la dosar concluzii scrise și rapoarte medicale referitoare la reclamant și la fiul său. Ea a considerat că bolile de care suferea reclamantul nu erau incompatibile cu detenția. Presa locală a transmis anumite informații cu privire la bolile de care suferea reclamantul. Dreptul intern relevant În conformitate cu art. 290 din Codul de procedură penală în vigoare la data faptelor, în cazul în care examinarea unei cauze în instanță publică ar putea aduce atingere intereselor statului, bunelor maniere, demnității sau vieții personale a unei persoane La cererea Parchetului, a părților sau din oficiu, instanța putea decide să interzică accesul publicului la o parte sau la întregul reședință GRIEF. Invocând art. 8 din Convenție, reclamantul se plânge de o încălcare a dreptului său la protecția informațiilor medicale confidențiale din cauza respingerii de către instanță a cererii sale de examinare în camera de consultanță a contestației măsurii de plasare în detenție provizorie. A epuizat reclamantul căile de atac interne, astfel cum se prevede la art. 35 alineatul (1) din convenție, în special, a avut la dispoziție o cale de atac eficientă pentru a denunța divulgarea informațiilor medicale confidențiale și pentru a solicita repararea prejudiciului pe care a declarat că l-a suferit ca urmare a acestei divulgări? A existat o interferență în dreptul reclamantului de a-și respecta viața privată și, în special, în dreptul la protecția informațiilor medicale confidențiale, în sensul articolului 8 alineatul (1) din convenție, din cauza refuzului cererii sale de a solicita examinarea în camera de consiliere a unui apel privind arestarea sa provizorie În ceea ce privește măsura în care aceaceasta a fost pusă în aplicare, a fost aceasta conformă cu cerințele articolului 8 alineatul (2) din Convenție?

Communiquée le 12 février 2019

QUATRIÈME SECTION

Requête n

o

69356/13

Emilian-Valentin FRÂNCU

contre la Roumanie

introduite le 2 novembre 2013

EXPOSÉ DES FAITS

Le requérant, M. Emilian-Valentin Frâncu, est un ressortissant roumain né en 1956 et résidant à Râmnicu-Vâlcea. Il est représenté devant la Cour par M

e

M.E. Livescu, avocate exerçant à Bucarest.

A.

Les circonstances de l’espèce

Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par le requérant, peuvent se résumer comme suit.

Le 25 avril 2013, le requérant, maire de la ville de Râmnicu-Vâlcea, fut placé en garde à vue par le parquet national anticorruption dans le cadre d’une enquête de flagrance concernant l’attribution des marchés publics.

Par une décision avant dire droit du 26 avril 2013 prise à la demande du parquet, le tribunal départemental de Bucarest ordonna son placement en détention provisoire. La demande fut examinée en chambre de conseil. Le requérant interjeta appel.

Les avocats du requérant demandèrent que la cour d’appel statuât en chambre de conseil compte tenu des documents médicaux confidentiels dont la révélation au public pouvait porter atteinte au respect de la vie privée et familiale du requérant.

A l’audience du 2 mai 2013, la cour d’appel rejeta la demande estimant que les dispositions de l’article 290 § 2 du code de procédure pénale n’étaient pas applicables en l’espèce. Les avocats du requérant versèrent au dossier des conclusions écrites et des rapports médicaux concernant le requérant et son fils. La cour d’appel rejeta l’appel. Elle estima que les maladies dont souffrait le requérant n’étaient pas incompatibles avec la détention.

La presse locale relaya certaines informations concernant les maladies dont le requérant souffrait.

B.

Le droit interne pertinent

En vertu de l’article 290 du code de procédure pénale en vigueur à l’époque des faits, si l’examen d’une affaire en audience publique était susceptible de porter atteinte «

aux intérêts de l’État, aux bons mœurs, à la dignité ou à la vie intime d’une personne

», le tribunal, à la demande du parquet, des parties ou d’office, pouvait décider d’interdire l’accès du public à une partie ou à l’ensemble de l’audience

GRIEF

Invoquant l’article 8 de la Convention, le requérant se plaint d’une atteinte à son droit à la protection des informations médicales confidentielles en raison du rejet par la cour d’appel de sa demande d’examen en chambre de conseil de la contestation de la mesure de placement en détention provisoire.

QUESTIONS AUX PARTIES

1.

Le requérant a-t-il épuisé les voies de recours internes, comme l’exige l’article

35 §

1 de la Convention

?

2.

En particulier, le requérant avait-il à sa disposition une voie de recours efficace pour dénoncer la divulgation des informations médicales confidentielles et pour demander réparation du préjudice qu’il disait avoir subi du fait de cette divulgation

?

3.

Y a-t-il eu ingérence dans le droit du requérant au respect de sa vie privée et en particulier dans le droit à la protection des informations médicales confidentielles, au sens de l’article

8 §

1 de la Convention, en raison du rejet de sa demande à ce que appel concernant sa détention provisoire soit examiné en chambre de conseil

?

4.

Dans l’affirmative, l’ingérence dans l’exercice de ce droit était-elle conforme aux exigences de l’article

8 §

2

de la Convention

?