CtEDO 30.09.2014 Auto

STOICA c. ROUMANIE

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
30.09.2014
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2014
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
STOICA c. ROUMANIE (CtEDO, 2014)
HUDOC · oficial

Comunicat la 30 septembrie 2014 SECȚIUNEA a treia Cerere nr. 531979/14 Gruia STOCICA împotriva României introdusă la 18 iulie 2014 EXPOSAT DE FAPTĂ Reclamantul, dl Gruia Stoica, este un resortisant român născut în 1968 și rezident în Voluntari. Acesta este reprezentat în fața Curții de către domnul Budușan, avocat la București. Circumstanțele din speță Faptele cauzei, astfel cum au fost prezentate de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează: procedura penală împotriva reclamantului la 29 ianuarie 2014, reclamantul a fost examinat și reținut, fiind suspectat de trafic de influență. Printr-o decizie a Tribunalului de apel din București din 30 ianuarie 2014, reclamantul a fost pus în detenție provizorie. Detenția a fost prelungită de mai multe ori până la 9 mai 2014, data la care Înalta Curte de Casație și Justiție a decis înlocuirea acestei măsuri cu o arest la domiciliu. La 12 februarie 2014, reclamantul a fost trimis înapoi în instanță. Procedura penală este în prezent pendinte în fața tribunalului de apel din Ployești. În cadrul verificărilor efectuate de autorități cu privire la obligațiile impuse de arest la domiciliu, ofițerii de poliție intră în domiciliul reclamantului la orice oră a zilei și a nopții, cum ar fi, de exemplu, la 4 El locuiește cu mama sa, precum și cu fratele său, cumnata lui și cei doi copii ai lor. Scurgerile din presă La 30 ianuarie 2014, extrase din la mai multe înregistrări a unei conversații între reclamant și un avocat, la 22 ianuarie 2014, au apărut în presă. Această conversație se referea la o procedură de achiziție publică de transport feroviar la care participa societatea comercială controlată de reclamant și în cursul căreia acesta și-a manifestat interesul față de oferta făcută de o altă societate comercială cu capital de stat. Potrivit presei, această conversație ar fi sugerat că reclamantul încerca să afle conținutul acestei oferte prin intermediul unui înalt funcționar public care, la rândul său, ar fi trebuit să se adreseze directorului societății cu capital de stat. Reclamantul ar fi fost dispus să ofere trei milioane de euro pentru această informație. Alte documente ale dosarului au apărut în presă, cum ar fi extrase din interceptările telefonice și propunerea motivată a procurorului de detenție provizorie a reclamantului. Condițiile de detenție ale reclamantului Reclamantul a fost încarcerat la sediul Direcției Generale Poliție din București, într-o celulă de 15 m2 cu alți șapte deținuți. Toaletele erau instalate în celula fără separare și nu respectau standardele minime de igienă. Celula avea o chiuvetă și un duș, dar apa nu era disponibilă decât două. Pereții erau acoperiți cu mucegai, încălzirea funcționa în mod intermitent. La o dată nespecificată, reclamantul a fost transferat la închisoarea Rahova într-o celulă suprapopulată, în care apa, de altfel de o calitate precară, era disponibilă doar două zile pe săptămână. art. 221 alineatul (10) din Codul de procedură penală este astfel formulat art. 221 10. Pentru a verifica respectarea măsurii de arest la domiciliu, precum și a obligațiilor care însoțesc această măsură impusă persoanei acuzate, ofițerii de poliție pot intra în clădirea în care este pusă în aplicare măsura, fără permisiunea persoanei acuzate și a persoanelor care locuiesc cu aceasta. GRIFS Invochează art. 3 din Convenție, reclamantul se plânge de condițiile materiale de detenție din sediul Direcției Generale Poliție din București la închisoarea Rahova. Invocând art. 8 din Convenție, reclamantul se plânge că autoritățile de urmărire penală au făcut obiectul unor informații de natură penală, în special al transcrierilor de la În conformitate cu articolele 8 și 13, reclamantul susține că faptul că agenții de poliție intră în domiciliul său la orice oră din zi și din noapte pentru a verifica respectarea obligațiilor impuse de reședință constituie o încălcare nejustificată a vieții sale private și subliniază că, în cele din urmă, nu dispune de nicio cale de atac eficientă împotriva acestei încălcări. RĂSPUNSURI LA PĂRȚI S-a produs o încălcare a articolului 3 din Convenție din cauza condițiilor de detenție ale reclamantului la sediul Direcției Generale Poliție din București și la închisoarea Rahova Guvernul este invitat să furnizeze informații cu privire la condițiile de detenție ale reclamantului în aceste centre de detenție. A existat o încălcare a dreptului reclamantului de a-și respecta viața privată, în sensul articolului 8 din convenție, din cauza scurgerilor către presă a înscrisurilor de informare penală îndreptate împotriva reclamantului, în special a transcrierilor de la mai întâi de la mai multe înregistrări audio din 22 ianuarie 2014 și a interceptărilor telefonice A existat vreo încălcare a dreptului reclamantului de a-și respecta viața privată, în sensul art. 8 din Convenție, din cauza vizitelor la domiciliu efectuate de agenții de poliție în legătură cu reședința Guvernul este, de asemenea, invitat să furnizeze informații cu privire la dispozițiile legale care reglementează punerea în aplicare a articolului 221 alineatul (10) din Codul de procedură penală în general și punerea în aplicare a acestor dispoziții în cazul reclamantului. A avut reclamantul la dispoziția sa, conform dispozițiilor art. 13 din Convenție, o acțiune internă efectivă prin care ar fi putut să-și exprime vinovăția de necunoaștere a art. 8 din Convenție, cu condiția ca acesta să vizeze vizitele la domiciliu?

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă