K.V. MEDITERRANEAN TOURS LIMITED v. TURKEY

Comunicat la 19 martie 2019 SECȚIUNE Cerere nr. 41120/17 K.V. TURI MEDITERRANEAN LIMITED împotriva Turciei depusă la 25 mai 2017 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, K.V. Mediterranean Tours Limited, este o societate înregistrată în Nicosia, Cipru. Este reprezentată în fața Curții de către dl Demetriades, avocat practicant în Nicosia. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. Societatea reclamantă este proprietarul unui complex de clădiri situat în zona înconjurată de Famagusta în „Republica Turcă a Ciprului de Nord” („TRNC”). Acționarii și directorii acestuia sunt de origine cipriotă greacă. Societatea reclamantă și-a abandonat proprietatea după intervenția militară turcă în 1974. La 23 iulie 2010, societatea reclamantă a solicitat Comisiei privind proprietatea imobiliară („IPC”) care a solicitat compensarea pentru pierderea utilizării proprietăților sale cu interesul statutar relevant. De asemenea, a solicitat restituirea proprietății imobile în cauză, daune morale, dobânzi legale și costuri juridice. Întrucât autoritățile competente „TRNC” nu au răspuns la cererea societății reclamante, la 1 noiembrie 2010, societatea reclamantă a solicitat o hotărâre în mod implicit. CIB a suspendat examinarea cazului de mai multe ori. În cadrul unei audieri preliminare la 23 octombrie 2012, societatea reclamantă s-a plângut de întârzieri în prelucrarea cazului. În aceeași ședință, reprezentantul „TRNC” a indicat că evaluarea preliminară a cazului a sugerat că proprietatea în cauză a fost înregistrată în numele Fundației Abdullah Pasha, care a fost gestionată de Administrația Evcaf. La 23 noiembrie 2012, CIB a constatat că administrația Evcaf a fost posibil afectată de afirmația societății reclamante și că ar trebui, prin urmare, să fie admisă în cadrul procedurii ca terță parte. La 6 decembrie 2012, societatea reclamantă s-a plâns la Curtea Administrativă „TRNC” cu privire la amânările nejustificate și întârzieri ale procedurii în fața CIB. De asemenea, a contestat acceptarea administrației Evcaf ca terță parte în cadrul procedurii. La 6 noiembrie 2015, Curtea de Administrație a constatat că administrația Evcaf nu a putut fi admisă în calitate de terță parte la procedură din cauza faptului că ar face imposibilă restituirea proprietății societății reclamante. Curtea de Administrație a susținut, de asemenea, că nu are competența de a se pronunța asupra plângerii amânării și a întârzierilor procedurii în fața CIB. Părțile au contestat această decizie în fața Curții administrative înalte “TRNC”, a autorităților „TRNC” și a administrației Evcaf în legătură cu decizia de a nu accepta Evcaf ca parte la procedură și a societății reclamante în legătură cu decizia privind amânarea și întârzierea procedurii. La 29 noiembrie 2016, Curtea Administrativă Înaltă a constatat că este exclusiv sub jurisdicția sa să se pronunțe cu privire la toate chestiunile legate de procedurile din fața CIB. În ceea ce privește plângerea de suspendare și întârziere a procedurii, Curtea Administrativă Înaltă a susținut că acestea nu pot fi supuse unei reexaminări judiciare. În ceea ce privește plângerea autorităților „TRNC” și a administrației Evcaf, Curtea Administrativă Înaltă a făcut trimitere la o hotărâre a Curții de District Famagusta din 27 decembrie 2005, în conformitate cu care actualul proprietar înregistrat al proprietății în cauză a fost administrația Evcaf. Prin urmare, Curtea de Inalt Administrativ a susținut că administrația Evcaf ar trebui să fie admisă ca parte a procedurii. Procedura în fața CIB este încă în așteptare. Societatea reclamantă se plânge de lungimea și ineficacitatea procedurii dinainte de CIB, din cauza căreia nu a putut să-și justifice cererile de proprietate pentru o perioadă prelungită de timp. În plus, se plânge de imposibilitatea sa de a influența faptul că administrația Evcaf a fost acceptată ca terță parte a procedurii. De asemenea, aceasta se plânge de lipsa de imparțialitate a Curții administrative înalte (comitetul de apel) din motivele că judecătorii săi utilizează în mod direct sau indirect proprietățile cipriote grecești în „TRNC”. În plus, societatea reclamantă se plânge de deficiența structurală a remediului IPC în ceea ce privește acordarea de lichidare a proprietăților situate în zona Famagusta (zona în clădire), precum și de lipsa unui remediu eficace în ceea ce privește includerea administrației Evcaf în cadrul procedurii ca terță parte, care blochează efectiv restituirea proprietăților. Societatea reclamantă se plânge, de asemenea, de lipsa unui remediu eficace pentru prelungirea exagerată a procedurilor și a întârzierilor înainte de CIB. În cele din urmă, societatea reclamantă susține discriminare din cauza locului de înregistrare și originea grecocipriotă a acționarilor și administratorilor săi. Societatea reclamantă se bazează pe articolele 6 și 13 din Convenția și la art. 1 din Protocolul nr. 1. Întrebarea părților a existat o încălcare a drepturilor societății reclamante în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție cu privire la: (1) admiterea administrației Evcaf ca terță în cadrul procedurii dinainte de CIB, și (2) presupusă lipsa de imparțialitate a judecătorilor Tribunalului Înalt Administrativ (comitetul de apel)? A existat o încălcare a drepturilor societății reclamante în temeiul articolului 6 § 1 din Convenția și/sau art. 1 din Protocolul nr. 1 în ceea ce privește durata procedurilor dinainte de CIB (a se vedea, printre altele, Joannou c. Turcia , nr. 53240/14, 12 decembrie 2017)? Societatea reclamantă dispune de un remediu eficace pentru plângerile sale în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție și al articolului 1 din Protocolul nr. 1 ( fie singur sau luat în conjuncție cu art. 14 din Convenție), conform articolului 13 din Convenție? În special, (1) IPC este remedierea eficace a cererilor de proprietate referitoare la proprietatea cipriotă greacă situată în zona Famagusta (zona înclinată); (2) includerea administrației Evcaf ca terță la procedura înainte de IPC face remediul IPC ineficace pentru cererile de proprietate cipriotă greacă și a avut societatea reclamantă un remediu eficace pentru a contesta includerea administrației Evcaf ca terță la procedura; și (3) a avut societatea reclamantă un remediu eficace pentru întârzierea și amânarea procedurii înainte de IPC?

Communicated on 19 March 2019

SECOND SECTION

Application no. 41120/17

K.V. MEDITERRANEAN TOURS LIMITED

against Turkey

lodged on 25 May 2017

STATEMENT OF FACTS

The applicant, K.V. Mediterranean Tours Limited, is a company registered in Nicosia, Cyprus. It is represented before the Court by Mr

A.

Demetriades, a lawyer practising in Nicosia.

The circumstances of the case

The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows.

The applicant company is the owner of a building complex located in the fenced up area of Famagusta in the “Turkish Republic of Northern Cyprus” (“TRNC”). Its shareholders and directors are of Greek Cypriot origin.

The applicant company abandoned its property following the Turkish military intervention in 1974.

On 23 July 2010 the applicant company applied to the Immovable Property Commission (“IPC”) claiming compensation for the loss of use of its property with the relevant statutory interest. It also claimed restitution of the immovable property in question, moral damages, statutory interest and legal costs.

As the relevant “TRNC” authorities did not reply to the applicant company’s claim, on 1 November 2010 the applicant company applied for a judgment in default.

The IPC adjourned the examination of the case numerous times.

At a preliminary hearing on 23 October 2012 the applicant company complained of delays in the processing of the case.

At the same hearing the “TRNC” representative indicated that the preliminary assessment of the case suggested that the property in question was registered in the name of Abdullah Pasha Foundation, which was managed by the Evcaf Administration.

On 23 November 2012 the IPC found that the Evcaf Administration was possibly affected by the applicant company’s claim and that it should thus be admitted to the proceedings as a third party.

On 6 December 2012 the applicant company complained to the “TRNC” Administrative Court of the unjustified adjournments and delays of the proceedings before the IPC. It also challenged the acceptance of the Evcaf Administration as a third party in the proceedings.

On 6 November 2015 the Administrative Court found that the Evcaf Administration could not be admitted as a third party to the proceedings on the grounds that it would render the restitution of the property to the applicant company impossible. The Administrative Court also held that it did not have jurisdiction to rule on the complaint of adjournments and delays of the proceedings before the IPC.

The parties challenged this decision before the “TRNC” High Administrative Court, the “TRNC” authorities and the Evcaf Administration in relation to the decision not to accept Evcaf as a party to the proceedings, and the applicant company in relation to the decision on the adjournments and delays of the proceedings.

On 29 November 2016 the High Administrative Court found that it was solely within its jurisdiction to rule on all matters concerning the proceedings before the IPC. As regards the applicant company’s complaint of adjournments and delays of the proceedings, the High Administrative Court held that these could not be subject to a judicial review.

As regards the “TRNC” authorities’ and the Evcaf Administration’s complaint, the High Administrative Court referred to a judgment of the Famagusta District Court of 27 December 2005 according to which the current registered owner of the property in issue was the Evcaf Administration. The High Administrative Court therefore held that the Evcaf Administration should be admitted as a party to the proceedings.

The proceedings before the IPC are still pending.

COMPLAINTS

The applicant company complains of the protracted length and ineffectiveness of the proceedings before the IPC, as a result of which it has been unable to vindicate its property claim for a prolonged period of time. It further complains of its impossibility to influence the fact that the Evcaf Administration was accepted as a third party to the proceedings. It also complains of a lack of impartiality of the High Administrative Court (appeal panel) on the grounds that its judges directly or indirectly use Greek Cypriot properties in the “TRNC”.

Further, the applicant company complains of a structural deficiency of the IPC remedy in providing relief for property located in the Famagusta area (fenced up area), and lack of an effective remedy with regard to the inclusion of Evcaf Administration in the proceedings as a third party, which effectively blocks the restitution of property. The applicant company also complains of a lack of an effective remedy for the inordinate length of proceedings and delays before the IPC.

Lastly, the applicant company alleges discrimination on the grounds of the place of its registration and Greek Cypriot origin of its shareholders and directors.

The applicant company relies on Articles 6 and 13 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1.

Has there been a breach of the applicant company’s rights under Article 6 § 1 of the Convention with regard to: (1) the admission of the Evcaf Administration as a third party in the proceedings before the IPC, and (2)

alleged lack of impartiality of the High Administrative Court (appeal panel) judges?

2.

Has there been a breach of the applicant company’s rights under Article

6 § 1 of the Convention and/or Article 1 of Protocol No. 1 in relation to the length of proceedings before the IPC (see,

inter alia

,

Joannou v.

Turkey

, no. 53240/14, 12 December 2017)?

3.

Did the applicant company have at its disposal an effective remedy for its complaints under Article 6 § 1 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1 (either alone or taken in conjunction with Article 14 of the Convention), as required by Article 13 of the Convention?

In particular, (1) is the IPC remedy an effective remedy for the property claims concerning Greek Cypriot property located in the Famagusta area (fenced up area); (2) does the inclusion of the Evcaf Administration as a third party to the proceedings before the IPC make the IPC remedy ineffective for Greek Cypriot property claims, and did the applicant company have an effective remedy to challenge the inclusion of the Evcaf Administration as a third party in the proceedings; and (3) did the applicant company have an effective remedy for the delays and adjournments of the proceedings before the IPC?