Çakmak împotriva Turciei

Comunicat la 28 martie 2019 A DOUA RĂSPUNSURI NR. 45016/18 Seyfullah âAKMAK împotriva Turciei introdusă la 31 iulie 2018 o hotărâre de nejudiciare pronunțată de autoritățile naționale în urma plângerii penale depuse de către fostul magistrat, cu privire la un tweet publicat pe rețeaua socială Twitter, care, în opinia acestuia, îi afecta reputația. În special, autoritățile au considerat că, având în vedere practica întreprinderii Twitter care își are sediul social în Statele Unite, precum și cea a autorităților americane în materie de calomnie pe rețelele sociale, nu este posibil să se obțină informații privind identitatea persoanei care a publicat Tweet-ul în cauză. Invocând articolele 8 și 17 din Convenție, reclamantul se plânge că autoritățile naționale nu și-au îndeplinit obligația de a-și proteja reputația împotriva tweet-ului în cauză.

În special, el le reproșează că nu a efectuat o anchetă eficientă pentru a identifica utilizatorul care a publicat acest tweet și pentru că nu a folosit toate mijloacele disponibile pentru a obține identitatea sa de la Twitter, ceea ce l-ar fi privat de posibilitatea de a iniția o acțiune în despăgubire împotriva autorului tweet-ului. Invocând art. 6 alineatul (1) și art. 13 din convenție, acesta susține, de asemenea, că deficiențele procedurale legate de plângerea sa penală care a dus la nejudiciare au constituit o încălcare a drepturilor sale de acces la instanță și a dreptului la o cale de atac efectivă.

Von Hannover c. Germania, n 59320/00, § 50, CEDO 2004 VI, Sanchez Cadenas c. Norvegia, n 12148/03, § 38, 4 octombrie 2007, Pfeifer c. Austria, n 12556/03, § 35, 15 noiembrie 2007, A. c. Norvegia, n 28070/06, § 64, 9 aprilie 2009, Polanco Torres și Movilla Polanco c. Spania, n 34147/06, § 40, 21 septembrie 2010, Axel Springer AG c. Germania [GC], n 39954/08, § 83, 7 februarie 2012 și Petrie c. Italia , n 2532/12, § 39, 18 mai 2017), având în vedere în special conținutul tweet-ului pe care l-a considerat calomniator cu privire la el și particularitățile rețelei sociale pe care a fost publicat În … În special, autoritățile naționale au întreprins toate demersurile posibile și au utilizat toate mijloacele disponibile pentru a identifica autorul tweet-ului și pentru a-și asuma, după caz, responsabilitatea pentru obligațiile lor pozitive care decurg din art. 8 din convenție?

(Delfi AS c. Estonia [GC], n 64569/09, § 147-151, CEDH 2015) Pe de altă parte, care este cea mai eficientă cale de atac cu privire la acuzațiile de calomnie pe baza publicațiilor pe rețelele sociale? În acest caz, reclamantul avea la dispoziție alte căi de atac decât calea de reclamație penală prin care ar fi putut prezenta cauza sa referitoare la tweet în cauză și să obțină o redresare? (Delfi AS) c. Estonia [GC], n 64569/09, § 110, CEDO 2015)

Communiquée le 28 mars 2019

DEUXIÈME SECTION

Requête n o 45016/18 Seyfullah ÇAKMAK contre la Turquie introduite le 31 juillet 2018

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne une décision de non-lieu rendue par les autorités nationales à la suite de la plainte pénale déposée par le requérant, ancien magistrat, concernant un tweet publié sur le réseau social Twitter qui, selon l’intéressé, portait atteinte à sa réputation. Les autorités ont notamment considéré que compte tenu de la pratique de l’entreprise Twitter qui a son siège social aux États-Unis ainsi que de celle des autorités américaines en matière de diffamation sur les réseaux sociaux, il n’était pas possible d’obtenir les informations relatives à l’identité de la personne ayant publié le tweet en question. Invoquant les articles 8 et 17 de la Convention, le requérant se plaint que les autorités nationales ont manqué à leur obligation de protéger sa réputation contre l’atteinte portée par le tweet en cause.

Il leur reproche notamment de ne pas avoir fait une enquête effective afin d’identifier l’utilisateur ayant publié ce tweet et de ne pas avoir employé tous les moyens à leur disposition afin d’obtenir son identité auprès de Twitter, ce qui l’aurait privé de la possibilité d’intenter une action en dommages et intérêts contre l’auteur du tweet. Invoquant les articles 6 § 1 et 13 de la Convention, il allègue aussi que les manquements procéduraux relatifs à sa plainte pénale qui a abouti à un non-lieu ont constitué une violation de ses droits d’accès au tribunal et de recours effectif.

QUESTIONS AUX PARTIES

1. Y a-t-il eu atteinte au droit du requérant au respect de sa vie privée, au sens de l’article 8 § 1 de la Convention ( Von Hannover c. Allemagne , n o 59320/00, § 50, CEDH 2004 ‑ VI, Sanchez Cardenas c. Norvège , n o 12148/03, § 38, 4 octobre 2007, Pfeifer c. Autriche , n o 12556/03, § 35, 15 novembre 2007, A. c. Norvège , n o 28070/06, § 64, 9 avril 2009, Polanco Torres et Movilla Polanco c. Espagne , n o 34147/06, § 40, 21 septembre 2010, Axel Springer AG c. Allemagne [GC], n o 39954/08, § 83, 7 février 2012, et Petrie c. Italie , n o 25322/12, § 39, 18 mai 2017), eu égard notamment au contenu du tweet que l’intéressé considère diffamatoire à son égard et aux particularités du réseau social sur lequel il a été publié ? 2. Dans l’affirmative, l’ingérence dans l’exercice de ce droit était-elle prévue par la loi et nécessaire, au sens de l’article 8 § 2 ? En particulier, les autorités nationales ont-elles entrepris toutes les démarches possibles et utilisé tous les moyens à leur disposition afin d’identifier l’auteur du tweet et d’engager le cas échéant sa responsabilité dans le cadre de leurs obligations positives découlant de l’article 8 de la Convention ? ( Delfi AS c. Estonie [GC], n o 64569/09, §§ 147-151, CEDH 2015) Par ailleurs,

quel recours constitue la voie de recours la plus effective concernant les allégations de diffamation à raison des publications sur les réseaux sociaux ? En l’espèce, le requérant avait-il à sa disposition d’autres voies de recours que la voie de plainte pénale au travers desquelles il aurait pu présenter son grief relatif au tweet en question et obtenir un redressement ? ( Delfi AS c. Estonie [GC], n o 64569/09, § 110, CEDH 2015)