DEMIR v. TÜRKİYE

Publicat la 19 mai 2025 SECȚIUNE Cererea nr. 2032/21 Abdurrahman DEMİR împotriva Türkiye depusă la 17 decembrie 2020 comunicată la 2 mai 2025 OBJETORUL CAUZULUI Cererea se referă la presupusele maltraturi ale reclamantului. Iulie 2017 pentru interogatoriu suplimentar de către poliție. Reclamantul a rămas în secția de poliție până la 19 iulie 2017, când el a fost adus înapoi la închisoarea Rize L-Type. Un raport medical elaborat la 19 iulie 2017 a remarcat că reclamantul se plângea că a fost strangulat și că există erupții cutanate pe gât și scalp. După întoarcerea sa în închisoare, reclamantul a depus o plângere penală Biroului Procurorului Public Rize, susținând că, în timpul ei la secția de poliție, un ofițer de poliție și-a aruncat țigara la el, apoi l-a strangulat și i-a lovit capul împotriva ușii și a zidului.

La 13 martie 2018 procurorul public a emis o decizie de a nu urmări niciun ofițer, referindu-se la declarațiile ofițerilor de poliție care au susținut că reclamantul a devenit agitat în timpul interogatoriului și a încercat să-și rupe tricoul din zona gâtului, ceea ce ar fi putut cauza răni. În plus, avocatul desemnat reclamantului de Asociația de Bareri a declarat că nu a reținut pe nimeni care i-a raportat tratamente rele. Pe baza acestor factori, procurorul public a concluzionat că nu există dovezi suficiente pentru a urmări ofițerii. La 27 iulie 2020, Curtea Constituțională a considerat inadmisibilă cererea individuală a reclamantului ca fiind evident nefondată. În fața Curții, reclamantul susține că el a fost supus maltrat în mâinile agenților de stat, în încălcarea șefului de fond al articolului 3 din Convenție.

El susține, în continuare, în temeiul șefului de procedură al articolului 3 și în temeiul articolului 6 din Convenție, că ancheta privind acuzațiile sale de maltrat a fost ineficientă. Reclamantul a fost supus unei torture sau unui tratament inuman sau degradant, în încălcarea articolului 3 din Convenție (a se vedea Bouyid v. Belgia [GC], nr. 23380/09, §§ 81-90, CEDH 2015, și Salin și Karșin v. Turcia , nr. 44188/09, §§ 60-72, 23 iunie 2015)? Guvernul sunt invitați să prezinte rapoartele medicale obținute în ceea ce privește reclamantul între 18 și 20 iulie 2017. Având în vedere protecția procedurală împotriva tratamentelor inumane sau degradante, a fost ancheta efectuată în acest caz de către autoritățile interne în încălcarea articolului 3 din Convenție (a se vedea Bouyid , citat mai sus §§ 114-123, și Salin și Karșin , citat mai sus §§ 75-81)?

Published on 19 May 2025

SECOND SECTION

Application no. 2032/21 Abdurrahman DEMİR against Türkiye lodged on 17 December 2020 communicated on 2 May 2025

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The application concerns the applicant’s alleged ill-treatment. The applicant, who was in pre-trial detention on suspicion of membership of an armed terror organisation, was brought to the Rize Security Headquarters on 18 July 2017 for further questioning by the police. The applicant remained in the police station until 19 July 2017, when he was brought back to the Rize L-Type Prison. A medical report drawn up on 19 July 2017 noted that the applicant complained of having been strangled and that there were rashes on his neck and scalp. Following his return to prison, the applicant submitted a criminal complaint to the Rize Public Prosecutor’s Office, claiming that during his time at the police station, a police officer had thrown his cigarette at him, then strangled him, and slammed his head against the door and wall.

On 13 March 2018 the Public Prosecutor issued a decision not to prosecute any officers, referring to the statements of the police officers who had claimed that the applicant had become agitated during questioning and had attempted to tear his t-shirt from the neck area, which could have caused his injuries. Moreover, the lawyer appointed to the applicant by the Bar Association had stated that he did not recall anyone reporting ill-treatment to him. Based on these factors, the Public Prosecutor concluded that there was insufficient evidence to prosecute the officers. On 27 July 2020 the Constitutional Court found the applicant’s individual application inadmissible as being manifestly ill-founded.

Before the Court, the applicant argues that he was subjected to ill-treatment at the hands of the State agents, in violation of the substantive head of Article 3 of the Convention. He further argues under the procedural head of Article 3 and under Article 6 of the Convention that the investigation into his allegations of ill-treatment was ineffective.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1. Has the applicant been subjected to torture or to inhuman or degrading treatment, in breach of Article 3 of the Convention (see Bouyid v. Belgium [GC], no. 23380/09, §§ 81-90, ECHR 2015, and Salin and Karșin v. Turkey , no. 44188/09, §§ 60-72, 23 June 2015)? The Government are invited to submit the medical reports obtained in respect of the applicant between 18 and 20 July 2017. 2. Having regard to the procedural protection from inhuman or degrading treatment, was the investigation in the present case by the domestic authorities in breach of Article 3 of the Convention (see Bouyid , cited above, §§ 114-123, and Salin and Karșin , cited above, §§ 75-81)?