Țiganciuc împotriva Republicii Moldova

Comunicat la 30 aprilie 2019 A DOUA RĂSPUNSURI NR. 300913/10 VAZI TIGANCIUC împotriva Republicii Moldova, introdusă la 14 mai 2010 ÎN CEEA CE PRIVEȘTE neplata pentru o perioadă de aproape trei luni a pensiei pentru pensie a reclamantului, deoarece acesta era deținut. În perioada respectivă, era în vigoare o dispoziție legală care prevedea ca plata pensiilor să fie suspendată în ceea ce privește persoanele pensionate aflate în detenție. Reclamantul a inițiat o acțiune de recuperare a pensiei de pensionare pe care a considerat că ar fi trebuit să o atingă în perioada menționată anterior. Prin hotărârea din 18 iunie 2009, Tribunalul de apel din Chișinău și-a acceptat parțial acțiunea. 1 la Convenție.

Pe baza acțiunii Fondului Național de Asigurări Sociale, Curtea Supremă de Justiție infirmă, la 17 februarie 2010, arestarea instanței judecătorești și a respins acțiunea reclamantului ca nefondată. În fața Curții, reclamantul se plânge de o încălcare a dreptului la respectarea proprietăților sale enunțate în art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. A fost încălcat dreptul reclamantului de a-și respecta bunurile, în sensul articolului 1 din Protocolul nr? În special, prezenta cauză se referă la bunuri existente sau la o speranță legitimă de a dobândi bunuri (a se vedea hotărârea ëláné Nagy c. Ungaria [GC], nr 53080/13, § 79-89, 13 decembrie 2016) ? În plus, ingerința în cauză a impus reclamantului o sarcină excesivă (a se vedea hotărârea beláné Nagy, citată anterior, §§ 112 118, 13 decembrie 2016)

Communiquée le 30 avril 2019

DEUXIÈME SECTION

Requête n o 30913/10 Vasile ȚIGANCIUC contre la République de Moldova introduite le 14 mai 2010

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne le non-paiement pendant une période de presque trois mois de la pension de retraite du requérant en raison du fait qu’il était détenu. Durant la période en question, une disposition légale était en vigueur qui prévoyait que le paiement des pensions de retraite devait être suspendu à l’égard des personnes retraitées placées en détention. Le requérant engagea une action en recouvrement de la pension de retraite qu’il estimait avoir dû toucher pendant la période évoquée ci-dessus. Par un arrêt du 18 juin 2009, la cour d’appel de Chișinău accueillit partiellement son action. Elle estimait que la disposition légale litigieuse était notamment contraire à l’article 1 du Protocole n o 1 à la Convention.

Sur recours de la Caisse nationale des assurances sociales, la Cour suprême de justice infirma, le 17 février 2010, l’arrêt de la cour d’appel et rejeta l’action du requérant comme mal fondée. Devant la Cour, le requérant se plaint d’une violation du droit au respect de ses biens énoncé à l’article 1 du Protocole n o 1 à la Convention.

QUESTION AUX PARTIES

Y a-t-il eu atteinte au droit du requérant au respect de ses biens, au sens de l’article 1 du Protocole n o 1 ? En particulier, la présente affaire a-t-elle trait à des biens existants ou à une espérance légitime d’acquérir des biens (voir l’arrêt Béláné Nagy c. Hongrie [GC], n o 53080/13, §§ 79-89, 13 décembre 2016) ? En outre, l’ingérence alléguée a-t-elle imposé au requérant une charge excessive (voir l’arrêt Béláné Nagy , précité, §§ 112 ‑ 118, 13 décembre 2016) ?